Ministerul Educației Naționale (MEN) a reacționat la acuzațiile dure formulate de Liga Studenților Iași (LSI), care reproșau Guvernului României faptul că, prin schimbarea metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni, tinerii din Basarabia sunt descurajați să urmeze facultatea în țara noastră

La solicitarea EVZ, Ministerul Educației Naționale a pus la dispoziție cele mai importante reglementări cu privire la noua metodologie de școlarizare a românilor de pretutindeni, explicând, punctual, tot ce trebuie să știe tinerii care intenționează să urmeze studii superioare în țara noastră.

1. „Proiectul de Metodologie de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat și particular acreditat din România, la programe de studii acreditate și autorizate să funcționeze provizoriu, începând cu anul universitar 2017-2018, aduce un important element de noutate în ceea ce privește studiile de licență: candidații români de pretutindeni din Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Croația, Israel și diaspora vor putea să aplice pentru un număr nelimitat de universități, domenii și specializări, situație restricționată în anii anteriori la un singur domeniu și maximum trei instituții de învățământ superior. Candidații români de pretutindeni pot să aplice pentru un număr nelimitat de universități, domenii și specializări, inclusiv pentru studii de master și doctorat, așa cum a fost situația și în anul academic 2016-2017. Mai mult, pentru prima dată, candidații din Republica Moldova, absolvenți cu diplomă de licență în medicină și farmacie, obținută la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, în ultimii cinci ani, vor putea candida la examenul de rezidențiat organizat de Ministerul Sănătății în anul acesta, pe locuri alocate special pentru românii de pretutindeni.

Dosarele se pot trimite și prin poștă

2. În ceea ce privește depunerea dosarelor, ca urmare a propunerilor venite în perioada de dezbatere publică, MEN lucrează deja cu universitățile din România pentru a asigura o varietate de opțiuni de depunere a dosarelor de candidatură. De exemplu, va exista posibilitatea ca dosarele să fie depuse pe teritoriul Republicii Moldova, în locații și perioade ce vor fi comunicate ulterior, transmise prin poștă sau depuse prin intermediul unei persoane împuternicite (sau transmise la sediul Ministerului Educației Naționale, care le va redirecționa ulterior universităților).

3. Condițiile de acces la bursele de performanță, de studiu și de merit sunt reglementate prin alte acte normative, nu prin această metodologie.

Domiciliul în România anulează drepturile studenților din afara țării

4. Cât privește așa-zisa „pierdere a finanțării studiilor” în cazul redobândirii cetățeniei române, interpretarea reprezentanților Ligii Studenților este complet eronată. În condițiile în care sintagma „român de pretutindeni” include și cetățeanul român cu domiciliul în străinătate, cetățenii din Republica Moldova care dobândesc pe parcursul studiilor cetățenia română și își păstrează în actele de identitate domiciliul în Republica Moldova nu pierd finanțarea alocată odată cu admiterea. Dacă, pe de altă parte, cetățenii din Republica Moldova dobândesc pe parcursul studiilor cetățenia română și își stabilesc domiciliul pe teritoriul României, prevederile legislației privind românii de pretutindeni nu se mai aplică, urmând a se aplica prevederile pentru cetățenii proprii”.

Ce reproșează studenții Guvernului României

Studenții, prin intermediul lui Silvian-Emanuel Man, președintele LSI, aveau următoarele nemulțumiri: „Procedura de admitere se modifică în noua metodologie, urmând ca tinerii din afara granițelor să depună dosarele direct la instituțiile de învățământ superior, fără intermedierea Comisiei mixte MEN-MAEMRP (Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Românilor de Pretutindeni) ce facilita până acum procedurile de admitere”.

Act de trădare națională

Mai precis, absolvenții de liceu din Basarabia, de exemplu, își depuneau dosarele la misiunile diplomatice locale, scutind cheltuieli importante legate de transport, cazare etc. „Dacă am fi obligați să aplicăm în România, tinerii din Republica Moldova vor fi afectați grav, ținând cont că salariul mediu în țara de peste Prut este de 150 de euro”, se plângeau studenții. Mai mult, ei acuzau și faptul că noua metodologie de școlarizare nu lear acorda dreptul la burse de performanță, dar și faptul că, în eventualitatea în care, în timpul studiilor, ar redobândi cetățenia română, și-ar pierde dreptul la finanțarea studiilor. „Considerăm că măsurile noii metodologii scot în evidență intenția vădită a actualei guvernări de a bloca accesul tinerilor români din afara granițelor care doresc să vină la studii în România”, concluzionează studenții revoltați, completați ulterior de liderul lor, Silvian-Emanuel Man: „Este un act de trădare națională și un act de concesie făcută lui Igor Dodon și politicii Rusiei în Basarabia”.