În timp ce pacienții deja operați și cei care au nevoie de o astfel de intervenție, susținuți de fostul ministru al Sănătății și alți medici, spun că autoritățile se joacă punând la mijloc viața lor, conducerea Spitalului Sf. Maria din București abia așteaptă să pornească procedurile pentru primul transplant. Actualul ministru al Sănătății a amânat pentru luni luarea unei decizii în această bătălie a orgoliilor

În urmă cu un an, pe 20 martie, Bebe Cernotoiu, un român care avea nevoie de triplu transplant, de plămâni și de inimă, era plimbat pe la București, pentru că autoritățile române se gândeau să dea peste nas AKHului de la Viena și să facă ele transplant la Spitalul Sf. Maria. El era doar unul dintre cei 7 pacienți români pentru care statul român deja alocase fonduri ca să fie operați în capitala Austriei. Câte 125.000 de euro pentru fiecare. Aveau bani, dar vienezii nu-i acceptau pe lista de așteptare. De atunci, până acum, dintre ei, doar doi au fost operați. Al treilea se luptă pentru viața sa la Iași, iar ceilalți patru se roagă să nu le ia nimeni șansa la viață.

Era să rateze transplantul

Dar cazul lui Bebe Cernotoiu era cel mai complicat. „Când ne-au adus atunci, la București, mi-a fost clar că nu acolo e salvarea mea. Nu aveau ce le trebuie, cum ați dezvăluit, de altfel, și dumneavoastră atunci. Și, oricum, chiar ei au recunoscut că, chiar dacă făceau transplant încă de anul trecut, nu începeau cu mine. Nu s-ar fi încumetat! Eu eram un caz complicat”, povestește el acum. Și spune asta de pe patul de spital de la Clinica de Transplant Pulmonar a AKH Viena. Este ultimul român operat acolo. A avut un noroc imens că i-au găsit donator de plămâni înainte să blocheze austriecii, din nou, transplantul pentru români. Pe 8 martie, chiar de Ziua Femeii, la ora 6.50 dimineața, a sunat să anunțe că intră în operație. Cu o voce abia auzită, dar plină de speranță, mi-a spus: „Când m-au sunat cu o noapte înainte de la Viena că vin să mă ia, că mi-au găsit plămâni, am primit cea mai bună veste. Dar să știți că era să ratez transplantul. Aeroportul de la Craiova era închis noaptea. Miam luat inima în dinți și l-am sunat pe domnul Raed Arafat, care m-a ajutat. Sunt la Viena, vă sun de pe patul de spital, mă pregătesc pentru intervenție. Vreau să vă spun „La mulți ani!” de Ziua Femeii și ... ne auzim după transplant!”.

După 15 zile, iese la plimbare

Patru zilei mai târziu, vorbeam din nou. Era la Secția de Terapie Intensivă. „Sunt bine, medicii de aici sunt încântați de evoluția mea. Am plămâni noi! Mai rămâne să fac și operația de inimă, dar jumătate din problemă e rezolvată”, spunea el, vorbind pe speaker. Și avea o voce puternică.

Ieri, l-am sunat din nou. La 15 zile după transplant vorbește apăsat și povestește că se plimbă pe culoar, ca să prindă forță. Încă obosește, dar e din ce în ce mai bine. E revoltat, însă, de scandalul din țară. „Nu cred că pot face transplant de plămâni la București! Nu au ce le trebuie! Eu văd ce e în jurul meu, cum se face ca la carte treaba, de ce ai nevoie pentru transplant. Ei nu au așa ceva la București! Echipe, aparatură, orice... Se joacă cu viața oamenilor! Mai bine construiesc spitalele regionale și fac acolo centru de transplant. Nu se poate să plimbi pacienții între clinici, trebuie să ai totul într-un singur loc. Așa e aici, la AKH”.

Austriecii n-au încredere

Tot el ne spune că austriecii nu mai dau doi bani pe ce spun românii. „Nu pun bază nici măcar pe analizele făcute în România. Le-am refăcut pe toate aici. Nu mai au încredere în români! Înțeleg că anul trecut au trimis aici o pereche de plămâni infectați cu TBC. Care au fost transplantați unui austriac. De asta ar fi blocat, de fapt, în 2016, transplantul pentru români. S-au săturat să fie amenințați și tratați de parcă ar fi criminali!”.

Bebe Cernotoiu e convins că autoritățile se vor da, totuși, pe brazdă. „Nu au cum să facă acum transplant pulmonar și vor trebui să înțeleagă asta. Trebuie să repare relația cu AKH, de care avem nevoie, acum, și în paralel să facă treaba cum trebuie în România. E vorba de vieți aici! Orgoliile lor se măsoară în vieți omenești!”.

Ministrul Sănătății stă în două bărci

Dr. Florian Bodog (foto), actualul ministru al Sănătății, care a cerut ANT să facă acel control la Spitalul Sf.Maria, s-a poziționat... între cele două tabere, evitând să dea un răspuns clar. Pe de-o parte lasă să se înțeleagă că putem face transplant, pe de alta că vrea să se „împace” cu austriecii. „Nu am văzut încă raportul ANT pentru Sf. Maria, pentru că sunt la Tulcea. Dar să ştiţi că Spitalul Sf. Maria este inclus în programul naţional cu transplant hepatic (...) Am discutat cu profesorul Walter Klepetko (şeful Clinicii de la Viena). În plus, astăzi (n.r. - joi) voi vorbi cu ministrul austriac al Sănătăţii. Ştiu că avem cinci pacienţi pe listă la Viena, dar datoria mea este să mă asigur că bolnavii transplantati pot merge la clinică pentru tratament, nu-i pot lăsa aşa”, a declarat el, pentru News.ro.

Vlad Voiculescu: „Agenția de Transplant minte în continuare”

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu (foto), acuză și el autoritățile că se joacă cu viețile oamenilor. „Agenția Națională de Transplant (ANT) minte în continuare. Ne spune că a vorbit cu Eurotransplant, dar de fapt nu a vorbit. S-a pierdut mailul pe drum. Sau poate s-a trimis ceva cu poștalionul... De ce nu suntem deja membri cu drepturi depline ai Eurotransplant, organizația din care fac parte țări precum Germania, Austria, Belgia sau Olanda, deși acest lucru le-ar fi permis pacienților și medicilor români să beneficieze de suportul tuturor centrelor de transplant din aceste țări și de accesul în regim de urgență la organe pentru pacienții români? Răspunsul este foarte simplu: orice intrare voluntară într-o organizație presupune respectarea unor reguli. În cadrul Uniunii Europene, aceste reguli se numesc stat de drept, drepturi fundamentale, democație, etc. În cazul Eurotransplant, aceste reguli se numesc liste de așteptare, sistem obiectiv de alocare a organelor, etc. (...) Eurotransplant a găsit adversari în anumiți domni profesori și în dr. Zota, auto- intitulatul „coordonator național”. Problema celor doi menționați mai sus este una simplă: dacă există reguli, nu mai sunt ei stăpâni pe tarla. Regulile îi încurcă”, a scris el, pe pagina sa de Facebook.

Surse din conducerea Spitalului Sf. Maria: „În două luni facem primul transplant”

În timp ce pacienții, fostul ministru al Sănătății și mai mulți medici susțin, sus și tare, că încă nu se poate face transplant pulmonar în România, cealaltă parte a baricadei e la fel de vehementă. E cred că se poate.

De mai bine de o săptămână, chirurgul Narcis Copcă (foto), managerul de la Spitalul bucureștean Sf. Maria, e la Hanovra, unde a făcut deja patru transplanturi de plămâni pentru pacienți germani. Lucrează direct cu chirurgul Igor Tudorache, cel care ar urma să vină în țară să conducă echipa de transplant de la Sf. Maria. Nu a vrut sub nicio formă să comenteze situația. În schimb, surse din conducerea spitalului Sf. Maria ne-au explicat că până când ministrul Sănătății nu aprobă, nu se poate face nimic.

„Pașii pentru realizarea primului transplant de plămâni în România sunt următorii:

1. Așteptăm Ordinul de ministru, care să oficializeze decizia comisiei de evaluare și să ne dea dreptul să facem transplant pulmonar.

2. Urmează reevaluarea/examinarea pacienților care au nevoie de o astfel de intervenție. Îi vom chema la București.

3. Refacerea listei de așteptare, stabilirea ei în funcție de gravitatea cazurilor

4.Demararea ope rațiunilor de transplant.

Obiectivul nostru pentru 2017 e să facem 5 transplanturi de plămâni”, ne-au explicat aceștia.

Când se va întâmpla asta? „În maximum două luni vrem să facem primul transplant”, ne spun aceștia. Echipa ar urma să fie compusă din chirurgii: Igor Tudorache (care va conduce tot), Narcis Copcă și Cezar Stroescu, alături de cele două asistente care i-au asistat și la Hanovra. (Florian Saiu)

Radu Deac: „Sf. Maria a ieșit bine la raport”

Agenţia Naţională de Transplant (ANT) a anunțat, ieri, că raportul cerut de Ministerul Sănătăţii privind situaţia Centrului de transplant de la Spitalul Sf. Maria a fost finalizat, iar concluziile sunt că unitatea medicală îndeplineşte condiţiile pentru astfel de intervenții. „Urmează informarea Ministerului şi ministrul va decide includerea centrului în programul naţional de transplant. Criteriile de acreditare, noi suntem nevoiţi să spunem că da, sunt îndeplinite. Vă citesc din raport: evaluatorii au verificat modul în care unitatea sanitară îndeplineşte criteriile de acreditare: structura de personal - corespunzătoare, dotarea cu echipamente şi aparate medicale pentru activitatea pentru care se solicită acreditarea - corespunzătoare, respectarea sistemului de vigilenţă pentru raportare şi investigare, înregistrarea şi transmiterea informaţiilor - conformă, respectarea procedurilor de raportare a recoltării de plămâni de origine umană - conformă, logistica pentru stocarea datelor – corespunzătoare”, a declarat Radu Deac (foto), preşedintele ANT, pentru Mediafax.