Cătălin Tolontan are un articol bun pe blog. Despre acoperiții din presă. Un subiect care, pe mulți dintre noi, ne-a preocupat de ani buni în interiorul breslei. Îi bănuim, pe unii îi știm că doar am trait lângă ei, dar e greu să-i expunem publicului fără probe solide. Poate cititorii i-au intuit pe unii.

Sperăm că va veni și momentul ăla în care acești acoperiți să fie scoși de țăcălie din rândurile jurnaliștilor dedicați meseriei și nu unuia dintre servicii.

Partea care m-a făcut să mediatizez articolul lui Tolo se referă la doi ziariști cu care am îmbătrânit în presă. Doi din generația 90, pe care publicul îi iubea pentru opiniile lor tranșante și pentru dezvăluirile pe care le publicau într-unul dintre cele mai citite și mai originale săptămânale pe care le-a avut România în ultimii 27 de ani. E vorba despre Liviu Mihaiu și Doru Bușcu de la Academia Cațavencu, acum Cațavencii.

Despre Liviu Mihaiu, devenit și activist de mediu, Evenimentul zilei a scris în vara anului trecut, când DNA ne-a comunicat ca e amestecat în dosarul penal al lui Bogdan Olteanu. Fostul lider liberal este acuzat că a fost mituit de Sorin Ovidiu Vîntu ca, împreună cu premierul Tăriceanu, să-l numească pe Liviu guvernator al Deltei. Ni s-au pus atunci la dispoziție de către procurori și niște stenograme, un dialog dintre patronul Vîntu și jurnalistul-angajat la Realitatea, Liviu Mihaiu. O conversație telefonică în care mogulul-mitocan îi dădea ordine angajatului. ”Ca să-l facă de râs pe Liviu Mihaiu”, le-am spus atunci colegilor din redacție, fiindcă dilogul dintre cei doi nu avea relevanță penală, probatorie.

În textul lui, Tolontan vine și ridică exact această problemă. Adaugă și argumentația de rigoare, pe care o susțin în totalitate. Aici nu-i vorba de propagandă ca la Mălin Bot sau ură provenită din frustrarea nativă a lui Mircea Marian, despre care Liviu Mihaiu scria în 2011 că-l bănuiește că-i un acoperit al SRI.

Citiți opinia lui Cătălin Tolontan despre cum sunt denigrați niște ziariști cu gură mare! Au mai fost cazuri de-a lungul anilor, dar breasla a avut reacții palide. În schimb, patronatele sau conducătorii unor publicații și televiziuni și-au ținut aproape cozile de topor, acoperiții aia de care tot vorbim.

"MIHAIU ȘI BUȘCU

Liviu Mihaiu și Doru Bușcu și-au văzut numele pomenite în stenograme, deși ei nu au fost puși niciodată sub acuzare.

Grupul veteranilor Cațavenci e din preistorie în lupta cu SRI, SIE & Co.

Mihaiu și Bușcu au fost dintre cei mai vocali, informați și netulburați în a cere deșurubarea agenților din redacții.

Clarificarea aceasta merită toate riscurile.

Plus că, până la urmă, ce pot să-ți facă?

Bușcu scrie și acum poate cel mai ascuțit editorial din presa română, iar Mihaiu realiza emisiuni la TVR cu teme pe care le făcea cum îl tăia capul.

Și, cel mai important, ”Cațavencii” și Radio Guerrilla au rămas locuri unde se garantează libertatea editorială.", a scris Cătălin Tolontan.

La final, reproduc și un fragment elocvent din ce scria Liviu Mihaiu în 2011, pe platforma Vox Publica, în articolul ”Matrix, frate! (2). Atenţie! Subiect nefrecventat de presă, dar garantat Wikileaks!”:

”1.Întrebare pentru ziaristul M.M. (Mircea Marian) de la Evenimentul zilei: Ce fel de legături netransparente aveţi cu SRI.ul şi de când?!? (acest “ziarist” proPutere şi-a făcut o misiune din a ataca săptămânal ziariştii ostili Preşedintelui sau Opoziţia cu aceleaşi argumente pe care le invocă Preşedintele preferat al SRI-ului; desigur, o simplă coincidenţă)

2. Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ong important în ţara noastră la care să nu existe de strajă patriei “colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înainte de 89, se pun bine şi la adăpost cu “Sistemul”, “mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă publicaţie din România, “Academia Caţavencu”, activează pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se “planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului…”