„Cu gândul la Paul...”, expoziția-eveniment dedicată maestrului Paul Gherasim, va fi vernisată la Chișinău, în Republica Moldova, luni, 16 ianuarie 2017, la ora 15.00, la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Așa cum și-a dorit Paul Gherasim

În fiecare an, în preajma marilor Sărbători creștine Paștile și Nașterea Domnului, maestrul Paul Gherasim se îngrijea ca iubitorii artei să primească o bucurie: organiza o expoziție în care se regăsea iubirea - a sa și a artiștilor din Grupul Prolog - pentru Dumnezeu. Anul trecut, în vară, Paul Gherasim a plecat la Domnul.

Paul Gherasim a fost mentor spriritual pentru mulți semeni. Nu și-a făcut o profesie din acest har al său, ci vorbea cui avea plăcerea să-l asculte. A fost și un îndrumător pentru colegii de breaslă. Nu i-a „învățat”, ci i-a făcut „să vadă”. Pentru că „atunci când faci școală văzând, îți dai seama de neputința ta. Și văzând cât ești de neputincios, te smerești”. Arta lui Paul Gherasim este ca o declarație de smerenie. Paul Gherasim a simțit că arta din România are nevoie de această smerenie. Așa s-a născut Grupul Prolog.

Cu smerenie, dor și prietenie, 30 de pictori care l-au cunoscut pe Paul Gherasim, care l-au admirat, l-au iubit, i-au împărtășit viziunea și gândurile, au stat în preajma lui și s-au îmbogățit sufletește, au expus la Galeria Romană din București, pe parcursul lunii decembrie. „Cu gândul la Paul...”. O expoziție care își propune să dăruiască bucurie iubitorilor de artă.

Vis împlinit

Galeristul Emil Ene, de la Galeria Romană, cel care a gândit această expoziție, a făcut o mărturisire: „Cândva, demult, domnul Paul îmi spunea că și-ar dori o expoziție de artă românească la Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău. Această dorință a domnului Paul s-a înfăptuit.”

Visul lui Paul Gherasim s-a înfăptuit mulțumită domnului Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă din Chișinău, care a propus ca această expoziție să fie prezentă și în capitala Republicii Moldova.

Expoziția este deschisă în perioada 16 ianuarie – 26 februarie 2017.

Artiști și lucrări

Iată pictorii care expun la Muzeul de Artă din Chișinău: Constantin Flondor, Horea Paștina, Valeriu Paladi, Cristian Dițoiu, Cristian Paraschiv, Matei Lăzărescu, Valentin Scărlătescu, Mihai Sârbulescu, Dan Mohanu, Constantin Ritivoiu, Dinu Săvescu, Alexandru Antonescu, Ion Grigorescu, Ariana Nicodim, Militza Sion, Diet Sayller, Gheorghe Iacob, Ștefan Sevastre, Ruxandra Grigorescu, Ilinca Angelescu, Andrei Roseti, Silvia Radu, Bogdan Vlăduță, Tudor Zbârnea, Viorica Iacob, Ieromonah Pantelimon Șușnea, Ieromonah Teofil Bârna, Dan Palade, Pierre Zoran Petrell, Adela Petrescu. Vor fi, de asemenea, lucrări ale maestrului Paul Gherasim.

Tablouri de la București și de la Sankt Petersburg

Colecția inițială, din anul 1939, care a stat la baza fondării muzeului, conținea o gamă largă de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă provenite, în mare parte, din donații particulare ale unor remarcabili artiști basarabeni, iar o parte dintre opere, semnate inclusiv de Th. Pallady, N. Tonitza, H. Maxy, I. Jalea, au fost transmise muzeului de Ministerul Cultelor și Artelor de la București. După ocupația sovietică din anul 1940, într-o scurtă perioadă, colecția crescuse numeric fiind completată cu opere din colecții particulare confiscate, dar la începutul războiului din anul 1941 întreaga colecție a fost transferată la Tiraspol, iar mai apoi la Harkov, unde a dispărut fără urmă. După război, muzeul își reface colecțiile din transferuri de opere din marile muzee rusești (Muzeul Ermitaj și Muzeul Rus din S. Petersburg, Muzeul de Arte Plastice A. Pușkin și Galeria Tretiakov din Moscova) și din diverse donații particulare (Pavel Șilingovschi, Auguste Baillayre, Ana și Ion Croitoru, Vasile Blinov ș.a.). Ulterior, în perioada postbelică, colecția muzeului s-a dezvoltat în baza numeroaselor achiziții de la diverși colecționari.

Există și o colecție de icoane

Actualmente, una dintre colecțiile importante ale muzeului este cea de icoane și obiecte de cult, constituită, în mare parte, în perioada sovietică de marginalizare a rolului religiei și lichidare forțată a bisericilor și mănăstirilor. O parte din mobilierul și obiectele de cult, confiscate din bisericile și mânăstirile demantelate de către noua putere au ajuns în colecțiile publice, mare parte din acestea regăsindu-se în prezent în fondurile muzeului

Nu se mai alocă fonduri pentru achiziții

O altă colecție importantă este cea de artă contemporană (pictură, grafică, sculptură și arte decorative) care s-a dezvoltat temeinic până la începutul anilor ,90 datorită politicii culturale de susținere a procesului creator, prin alocări de fonduri pentru achiziția lucrărilor artiștilor contemporani. Fără îndoială cea mai bună perioadă în constituirea colecțiilor muzeului este cea dintre anii ,70 – , 80 ai secolului trecut, interval de timp în care s-au alocat cele mai mari fonduri bugetare pentru dezvoltarea colecțiilor. Din păcate, în ultimele decenii, nu se mai alocă fonduri pentru achiziții, singura soluție pentru completarea colecțiilor fiind atragerea donațiilor din partea artiștilor sau a deținătorilor de colecții de artă

Muzeul Național de Artă al Moldovei, un templu al artei

Muzeul Național de Artă al Moldovei, una dintre cele mai prestigioase instituții muzeale din Moldova, fondat în anul 1939, este situat în centrul orașului Chișinău, în trei edificii, importante monumente de arhitectură de la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX: Casa Hertza, Casa Kligman și sediul central Dadiani. Muzeul mai deține în custodia sa și unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din sec. XVI, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, cu o pictură-unicat pentru Republica Moldova, realizată în anul 1763.

Scurt istoric

Sediul Dadiani, în care în ultimele decenii muzeul păstrează o mare parte din colecții și desfășoară întreaga activitate expozițională, a fost construit în anul 1901, după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi, la inițiativa și din fondurile principesei Natalia Dadiani, ca gimnaziu pentru fete, acesta funcționând până în timpul celui deal doilea război mondial. Ulterior, clădirea a găzduit diverse instituții, printre acestea fiind sediul Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, Palatul pionierilor și elevilor, ultimul beneficiar fiind Muzeul Partidului Comunist al Moldovei. În anul 1989, în urma lichidării acestuia, edificiul împreună cu cele două anexe, aflat într-o stare avansată de degradare, după deteriorările provocate de seismul din 1986, a fost transmis Muzeului Național de Artă. La scurt timp, după alte trei cutremure consecutive din anul 1990, partea centrală a imobilului cu intrarea centrală din strada 31 august, fiind grav afectată, a fost închisă pentru public. Perioada îndelungată a reformelor economice care a urmat, lipsa investițiilor pentru consolidarea și restaurarea monumentelor au îngrădit accesul publicului în spațiile expoziționale pe o suprafață considerabilă a imobilului, pe o durată de peste douăzeci și cinci de ani. Expozițiile permanente restrânse și cele temporare fiind organizate, fără întrerupere, în spațiile expoziționale situate în anexele acestuia.

39.000 de piese valoroase

Patrimoniul muzeului înglobează o gamă largă de valori culturale, peste 39.000 de piese, sistematizate în colecții: artă antică (sculptură, artă decorativă, numismatică) din sec. IV-I î. H.- sec. II-d. H.; artă medievală târzie și populară (constituită în mare parte din icoane, obiecte de cult, carte veche, textile, costum tradițional); artă națională modernă și contemporană (pictură, grafică, sculptură, artă decorativă, sec. XIX-XXI); artă rusă (icoane, pictură, grafică și miniatură); artă universală vest-europeană: pictură, grafică, sculptură și artă decorativă (Italia, Franța, Germania, Spania, Olanda, sec. XVII-XX ); numismatică și medalii (Egipt, Grecia, Germania, Spania, Belgia, Danemarca, Anglia, Irlanda, Suedia ș.a., sec. XVI-XX ); artă orientală (Japonia, China, Tibet, sec. XVIII-XX).