Dacă o minoritate este destul de numeroasă este o practică bună de a recunoaște limba respectivă ca limbă oficială, a declarat raportorul special al ONU privind drepturile minorităților, Fernand de Varennes.
Într-o conferință de presă susținută la Târgul Mureș, Fernand de Varennes a declart că este o practică bună ca limba minorității să fie recunoscută oficial de către stat.
„Canada este în situaţia în care aproximativ 24% din populaţie este vorbitoare de limbă franceză şi de aceea s-a hotărât ca engleza şi franceza să fie limbi oficiale, dar atunci când un procentaj mare al populaţiei dintr-o ţară, chiar şi dacă este o minoritate, este mare, atunci aş putea spune că este o practică bună de a recunoaşte şi limba minorităţii respective ca limbă oficială. Italia, în anumite regiuni, are mai mult decât o limbă oficială, pentru că are minorităţi vorbitoare de altă limbă, mari. Deci, dacă o minoritate este destul de mare proporţional şi vorbeşte altă limbă, atunci cred că da, trebuie să existe principiul proporţionalităţi”, a declarat Fernand de Varennes, întrebat fiind despre experienţa canadiană în domeniu.
Fernand de Varennes a arătat că în domeniul învăţământului minoritar în provincia Ontario, pentru că mandatul său se axează pe acest subiect, există „o situaţie interesantă”, după instalarea noului guvern regional, care a decis să renunţe la înfiinţarea unei universităţi cu predare în limba franceză.
„În provincia canadiană Ontario, unde există guvern regional, există aproximativ 600.000 de vorbitori de limbă franceză ca minoritate şi sunt universităţi de stat în Ontario cu limbă de predare în franceză. Şi cred că sunt două sau trei universităţi bilingve, predau în engleză şi în franceză. Şi o universitate este cam jumătate-jumătate, deci avem trei universităţi de stat pentru 600.000 de vorbitori de limbă franceză în Ontario, o comunitate minoritară. Este un proiect de a crea o universitate de stat cu limbă de predare exclusiv în franceză. Guvernul anterior din Ontario a acceptat acest lucru, s-au investit bani şi oamenii au fost angajaţi să ducă la bun-sfârşit înfiinţarea, dar noul guvern, ales în urmă cu câteva săptămâni, a decis că sunt prea mulţi bani la mijloc şi că nu se va face. Subiectul este foarte fierbinte, multă presiune pe guvernul din Ontario şi nu judec spunându-vă toate acestea, există senzaţia că 600.000 de persoane, membri ai comunităţii vorbitoare de limbă franceză, ar trebui să aibă universitate de stat care să predea în limba franceză. Unii ar putea să spună că guvernul din Ontario şi Canada pot să facă mai mult în acest sens”, a spus el.
Ca o observaţie personală, Fernand de Varennes a menţionat că în New Brunswick există o universitate cu limba de predare exclusiv franceză pentru o minoritate de aproximativ 250.000 de persoane, în timp ce în Ontario nu există o astfel de universitate de stat pentru 600.000 de persoane vorbitoare de limbă franceză.
„Deci, şi aici există chestiuni de drepturile omului. Eu nu zic că au fost încălcate aceste drepturi, dar cred că şi în Canada este loc de mai bine, ar putea să îmbunătăţească situaţia”, a apreciat el.
Raportorul special al ONU privind drepturile minorităţilor se află în vizită în România în perioada 4-6 decembrie, la invitaţia Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) şi a Uniunii Organizaţiilor Civile Maghiare din Transilvania (MACISZESZ), pentru a participa la conferinţa „Comunităţile maghiare minoritare: probleme şi oportunităţi”, informează Agerpres.
Recomandările noastre
