Gheorghe Cosmin Băieș a fost picat de trei ori la examenul pentru intrarea în magistratură, deși notele obţinute arată că știe carte. El nu reușește să treacă de proba interviului, la care membrii comisiei judecă după bunul plac.

După ce, săptămâna trecută, Evenimentul zilei a publicat articolul „Viitorii procurori și judecători sunt selectaţi pe sistemul PCR, Pile, Cunoștinţe și Relaţii”, ne-a contactat la redacţie avocatul Gheorghe Cosmin Băieș, care a fost picat de trei ori la examenul pentru intrarea în magistratură, fix la mult contestata probă a interviului. La fel ca și candidaţii pe baza a căror mărturii am scris articolul de săptămâna trecută, avocatul Băieș susţine că proba interviului este subiectivă, lăsând selecţia la bunul plac al unora și acelorași persoane.

Examenul de admitere în magistratură sau în INM constă în două probe scrise, de evaluare a cunoștințelor juridice și cea a raționamentului logic și un interviu. Cele două probe scrise constituie prima etapă eliminatorie în urma căreia candidații sunt clasați în ordinea descrescătoare a rezultatelor obţinute. Prin intermediul interviului sunt selectaţi cei care sunt admiși, la finalul examenului. Acest interviu este eliminatoriu din anul 2012, când s-a schimbat regulamentul concursului, coincidenţă ori nu odată cu apariţia protocoalelor de colaborare dintre SRI, pe de o parte, și parchete, instanţe și CSM pe cealaltă parte. Până în 2012 interviul nu era probă la concursul de admitere în magistratură, iar la cel de la INM avea o pondere de 10%, nu era eliminatoriu și nu putea să schimbe prea mult clasamentul general.

 

„Dumneavoastră ați mai fost”

„De trei ori am fost picat neîntemeiat la examenul de intrarea în magistratură. Am fost pe locul 6. La fel și la sesiunile anterioare. Vă spun că nu există barem sau tematică. Am formulat și contestație, iar doi membrii CSM au votat pentru admiterea ei. Nu sunt bun, în accepțiunea comisiei de interviu, deși am o experienţă de nouă ani în profesia de avocat, poate și pentru că sunt de etnie romă, singurul care a ajuns în acești doi ani la interviu și, de fiecare dată, sunt primit cu «dumneavoastră ați mai fost, luați loc, știți procedura» și alte chestiuni.

La primul examen am avut 76 de puncte la juridic și 78 la logica, dar culmea au fost admiși candidaţi cu 71 de puncte la juridic și 32 - 40 la logică, eu obținând doar 6,7 la interviu. E clar ca cel puțin trei membri mi-au acordat note de trecere, iar unul sau doi nu. E subiectivism ieșit din comun. Fără barem, fără tematică, fără bibliografie și, totuși, moral fiind, cum prevede regulamentul, sunt picat. Un alt aspect este faptul ca legea 303/2004 prevede că notele pot fi contestate în mod general, fără a exclude și interviul, iar regulamentul încalcă legea prevăzând că nota la interviu este definitivă. Este inexplicabil cum se vor magistrați fără preconcepții sau care să nu facă discriminări, dar interviul este discriminatoriu. Fiecare este întrebat diferit sau nu este întrebat nimic și așa se pun notele, după bunul plac al membrilor comisiei. Eu am picat interviul de trei ori, de fapt am fost picat, fară motiv. Culmea, interviurile au fost diferite. Dacă la primul și la al doilea mi-am făcut culpa mea, la cel de-al treilea m-am trezit. Este inadmisibil să fi luat notă mai mică, 6,54 și să fiu picat din nou. Clar, așa a trebuit să fie, să fiu picat de fiecare dată”, ne-a declarat Gheorghe Cosmin Băieș.

Strania coincidenţă: De două ori fix 6,70

În contestaţia depusă la CSM, prin care a solicitat să i se reevalueze interviul susţinut pe 6 octombrie, avocatul Băieș a arătat: „Solicit aceasta întrucât este a treia oară când particip la interviu, respectiv am participat și la interviul din sesiunea iulie – octombrie 2017 și martie- iulie 2018. Deși am obţinut la proba eliminatorie de verificare a cunoștinţelor juridice 80 de puncte și la raţionamentul logic 57 de puncte, fiind al noulea din ţară în funcţie de medie, am fost declarat respins la interviu fiind notat doar cu nota 6,54. Poate este o greșeală având în vedere că am fost al cincilea în ordine alfabetică intrat la interviu și nu al patrulea așa cum rezultă din tabelul cu rezultatele obţinute de candidaţii la interviu.

Aproape identică a fost situaţia și la celelalte concursuri de admitere în magistratură, în sensul că la cel din sesiunea iulie-octombrie 2017 când am obţinut un punctaj la cunoștinţele juridice de 77 de puncte iar la raţionament logic 78 de puncte, obţinând la interviu o notă doar de 6,70; în sesiunea 20 martie2iulie 2018, am obţinut la examenul juridic un punctaj de 74 de puncte, iar la raţionament logic 64 de puncte. Nota la interviu fiind identică – 6, 70.

Mă întreb retoric, cum cei care au obţinut 70 de puncte la juridic și cu mult mai puţin la raţionamentul logic au putut obţine nota 7 la interviu și care este diferenţa între subsemnatul cu 6,54 sau 6,70 faţă de cei care au obţinut nota 7.

Probabil subiectivismul comisiei de examinare, doar și aceasta este formată din oameni și nu altceva. Probabil nu doresc un om integru, independent în hotărâri și cu cunoștinţe juridice net superioare multora care au trecut de interviu”.

Interzis la contestaţii

El a menţionat CSM că, în opinia sa, i se încalcă dreptul de acces liber la justiţie și dreptul de contestaţie în faţa unei comisii superioare, deoarece la proba interviului nu se poate formula contestaţie ca la celelalte probe, „acest lucru permiţând comisiei de interviu să facă după cum dorește, în condiţiile în care nu există criterii obiective de evaluare în cadrul interviului”.

Prin avocat, Băieș a cerut CSM revocarea în parte a Hotărârii 279/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, respectiv desfășurarea interviului și metodologia privind organizarea și desfășurarea probei interviului. El și-a bazat cererea pe faptul că în legea 303/2004, art.15 al.7, prevedea în mod expres că toţi candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţie în termen de trei zile de la afișare. Or, articolul invocat nu diferenţiază sub nicio formă etapa scrisă de cea a interviului.

Metodologia interviului este una foarte simplă: nu prevede niciun barem, aprecierea este lăsată la subiectivitatea membrilor comisiei, neexistând un criteriu la care să se raporteze candidatul pentru a cunoaște care au fost motivele pentru care nu a obţinut nota minimă de trecere, șapte. Ca urmare, nu există nicio motivare a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

Culmea este că în cazul testului psihologic există posibilitatea de contestare, iar cei care sunt declaraţi respinși pot da un nou test, fiind în multe cazuri declaraţi admiși. Și în acest caz există interviu. “Cum un candidat respin la examenul psihologic, după câteva zile este admis? Ce se putea schimba la gândirea sau personalitatea acestuia în câteva zile?”, i-a întrebat avocatul Băieș pe membrii CSM.

Socotelile pe care oricum le-ai suci dau cu virgulă pentru CSM

La examenul din sesiunea iulie - octombrie 2017, Cosmin Gheorghe Băieș a obținut la juridic 76 de puncte, iar la logică 78. Au fost candidaţi admiși cu 73 și 41, respectiv 71 și 32. A avut medie mai mare decât cel puțin jumătate dintre cei care au intrat, chiar dacă a fost punctat cu 6,7 la interviu. Oricum, media lui era tot peste 7 în condiţiile în a fost admiși candidaţi cu medie generală mai mică de 7.

La fel, în sesiunea martie - iunie 2018 a avut 74 și 64 și s-a intrat cu note mai mici și medie mai mica de 7, deși el din nou avea medie mai mare decât jumătatee dintre cei care au intrat, chiar și cu 6,7 la interviu.

La examenul din sesiunea iulie - octombrie 2018, a avut 80 și 57 și au intrat unii cu 70 și 56, 70 și 55, 71 și 44, 71 și 53. Chiar cu 6,54 la interviu, avea, iarăși, medie peste 7, dar a picat. După proba de juridic era al șaselea pe ţară, iar după cea de logică era pe locul nouă.

Notele la interviu nu sunt motivate și nimeni nu îi dă candidatului vreo explicație pentru ele. E și normal pentru că nu există barem, tematică sau bibliografie, decât părerea subiectivă a membrilor comisiei. Culmea, în situația lui Băieș, după rezultatele la interviu cel puțin trei membri ai comisiilor l-au plăcut, însă unu sau doi nu, ceea ce i-a fost fatal