Statisticile arată că unul din 10 liceeni a fumat marijuana cel puțin o dată în viață. Nu avem însă statistici reale, așa cum nu avem nici strategie antidrog pusă la punct. Fenomenul este atât de răspândit și atât de scăpat de sub control, încât se întâmplă sub ochii noștri ca și cum ar fi ceva normal. Iar pe consumatori îi vedem peste tot: prin parcuri sau prin baruri, la periferii sau în centru, adunați în pâlcuri, pasându-și jointul de la unul la altul, plecând cu ochii oblici și cu zâmbetul pe buze sau înghițind pastile de Ecstasy și pierzându-și controlul ore în șir, în mișcări sacadate pe muzică house.

Despre efectele marijuanei s-a vorbit, întotdeauna, în contradictoriu. Unii medici spun că ar putea fi folosită în scopuri teraputice, pentru că ar trata anxietatea sau ar opri răspândirea celulelor cancerigene în corp, alții pretind că ne afecteză memoria și că dăunează inimii. Cert este că abia după câteva generații ne vom putea da seama despre adevăratele sale efecte. Până atunci, cine o face, o face pe riscul propriu. Drogurile de mare risc (Amfetamina, Ecstasy, Cocaina, LSD etc) sunt, însă, mortale. Chiar și așa, au circulat și circulă în continuare nestingherite prin marile orașe.

Ce fac, însă, cei chemați pentru a reglementa fenomenul sau cei care pretind că le pasă? Se ceartă! Se ceartă prevalându-se de hibele legii, o lege, de altfel, ruptă de realitate, care se hrănește cu statistici vechi, nesemnificative.

Academicianul Bălăceanu-Stolnici este un pion important în lupta cu drogurile. La venerabila sa vârstă de 95 ani, se plimbă prin școli și le vorbește copiilor despre riscul pe care îl presupune consumul de droguri. Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO), fundația pe care o reprezintă, a consiliat Agenția Națională Antidrog (ANA) în acest război contra stupefiantelor, dar, de peste un an de zile, relația dintre cele două instituții s-a rupt atât de brusc și de dureros, încât a ajuns la stadiul de acuzații. Printre loviturile pe care și le aplică putem contura, totuși, adevărul.

Strategie pe hârtie

Gigel Lazăr, președintele executiv CIADO, vorbește primul: „Deși îi spunem Strategia Națională Antidrog 2012-2020, ANA și Guvernul României au adoptat primul plan de acțiune la finele anului 2013 și nu la sfârșitul anului 2012 cum ar fi fost normal și să se regăsească ca aplicabilitate în 2013. Luând-o pe firul acestei hotărâri, nici în 2014 nu a existat această strategie”.

Astfel, putem trage concluzia că, în perioada 2013-2014, România nu a avut strategie și plan de acțiune decât pe hârtie. „La această oră nu este gata planul de acțiune 2017-2020, deși ne aflăm aproape de finalul anului, iar dacă prin Hotărâre de Guvern nu se adoptă planul până la sfârșitul lunii octombrie, când se fac bugetele, nici în 2019 strategia și planul de acțiune nu vor fi bugetate. Deci, vom avea în perioada 2017-2019 o lipsă acută de aplicare a planului de acțiune”, ne-a mai spus Gigel Lazăr.

 

„Agenția Națională Antidrog este doar o poveste”

„ANA a devenit o poveste. De fapt ea nu este o agenție. Poartă numele de agenție, dar este o simplă direcție în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Fiind doar o simplă direcție și nu o agenție, nu are puteri de tipul unei agenții - mă refer aici la puteri de determinare a politicilor care ar fi trebuit aplicate de către responsabil. Mai mult decât atât, strategia nu este aplicată începând cu nivelul agenției. De aici a pornit revolta noastră cu privire la actuala conducere ANA, care nu este numai opacă în materie de aplicare de politici antidrog, dar este total împotriva organizațiilor neguvernamentale, ceea ce este absolut anacronic din punctul de vedere al documentelor europene”, ne-a declarat Gigel Lazăr, președintele executiv CIADO.

Acesta mai spune că, dacă CIADO trimite o notificare către responsabilii cu aplicarea strategiei, cum ar fi consilii județene, primării, ministere etc., ANA intervine și spune că acestea din urmă nu au nicio obligație să răspundă. Astfel, „ANA s-a transformat într-un legiutor, interzicând autorităților să răspundă pe legea 544, ceea ce este absolut fenomenal din punctul nostru de vedere.”

Atacul nu se oprește aici: „În România nu se face prevalență și nu se iau în considerare cluburile, comenzile pe internet și festivalurile. Atunci, cum mai putem crede că ANA comunică în mod corect numărul consumatorilor de droguri din România?”

 

„Ministrul Carmen Dan va da socoteală”

Gigel Lazăr acuză ANA că nu trimite date corecte la Guvern: „Ministrul de Interne, Carmen Dan, nu se poate ascunde foarte mult în clădirea ministerului și va trebui să răspundă pentru instituțiile din subordine. CIADO a cerut atât Ministrului de Interne cât și Primului Ministru o analiză foarte serioasă, pentru că Agenția mai face un lucru neortodox: comunică procente pe segemente de vârstă, dar nu spune cât reprezintă ca și număr de populație acel procent. Acest lucru duce la inducerea în eroare a părinților, a publicului. Când spui 6,2% pe segmentul 16-24 ani te raportezi la Insitutul Național de Statistică și vezi cât înseamnă ca număr de consumatori, aproximativ 860.000 de tineri de consumatori de droguri. Și atunci te întrebi: care este intenția Agenției când vezi că ți-a crescut din 2008 până în 2018? Nu răspunde nimeni în țara asta pentru asta?”.

El mai spune că CIADO România a colaborat foarte bine cu ANA pe vremea chestorului Abraham, cu rezultate excelente, prin 2007-2008. Chestorul Sorin Oprea a fost invitat de fiecare dată la cabinetul fostului premier Ponta de fiecare dată când reprezentanții CIADO au avut discuții cu consilierii acestuia, a fost invitat la Ministerele Educației și Tineretului: „Acesta venea abia după ce plecam noi de la întâlniri. Iar în urma noastră le spunea că cei de la CIADO sunt scandalagii. Este sub demnitatea unui om, să nu mai zicem că acesta face parte din cadrul Poliției Române. Ei, în loc să ne privească pe noi ca pe niște parteneri serioși, ne privesc cu ură și încearcă pe orice cale să compromită CIADO”.

Concluzia CIADO e una singură: „În măsura în care nu faci politici de prevenire și consumul crește, atunci să legalizăm marijuana și nu mai facem politici de prevenire pe acest drog”.

 

Ce spune Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici

Opinia domniei sale este echilibrată și împăciuitoare, chiar dacă nu-i place absolut deloc această letargie din agenție. Acesta nu poate agrea neimplicarea ANA pe niște paliere foarte importante și necesare comunității și faptul că aceasta ar trebui să trimită notificări în mod consecvent celor care trebuie să răspundă cu aplicarea Strategiei Naționale Antidrog. Agenția în calitate de coordonator ar trebui să facă mult mai multe.

 

„Cred că o dezbatere la nivelul societății pe această temă ar fi foarte utilă”

La rândul ei, Agenția Națională Antidrog se apără prin vocea chestorului de poliţie Sorin Oprea, directorul instituției: „Cum am putea să avem ceva cu CIADO, când noi am solicitat să vină să reînoim parteneriatul cu această organizație și am fost refuzați categoric? Avem un biblioraft cu solicitările dumnealui (n.r. - Gigel Lazăr, președintele CIADO) către noi, către MAI, către Guvern, către Parlament, către CSAT, în care dumnealui dorește să mute agenția la nivel guvernamental. Eu nu am niciun fel de problemă de a participa la acele dezbateri care să identifice o viitoare poziție a insituției noatre în momentul de față. Poate fi la Guvern, poate fi la oricare al minister, dar să venim cu argumente”.

Sorin Oprea explică traseul pe care l-a avut Planul Național Strategic: „Noi am elaborat planul în timpul util, iar în septembrie 2016, l-am depus. Planul a fost conceput de partenerii instituționali și cei ai societății civile, nu a fost elaborat numai de ANA. În sistemul de tehnică legislativă, el a intrat până la nivel guvernamental. Guvernul de la acea vreme, în ultimele două luni când trebuia să îl pună în aplicare, nu l-a mai pus. Din momentul acela lucrurile s-au complicat pentru că s-a schimbat guvernul, iar din ianuarie 2017 a început altă avizare. Noul guvern nu a vrut să își asume ce au semnat ceilalți. La câteva luni s-a schimbat din nou guvernul, iar procedura s-a reluat. În momentul de față, planul se află de două luni la Ministerul Justiției. Așteptăm ca acesta să își pună ultima semnătură, iar planul este gata.”

 

200 de dosare penale la UNTOLD

Chestorul Sorin Oprea spune că ANA a avut un parteneriat corect cu CIADO, iar activitățile pe care le-au desfășurat împreună au fost realizate în conformitate cu aceste norme de prevenire. Studiile pe care le realizăm sunt făcute în funcție de necesitățile din România ca noi să cunoaștem fenomenul, nu este ceva care să fie scăpat de sub control. De exemplu după festivalul Untold au fost identificate peste 200 de persoane și li s-au întocmit dosare penale, avem o viziune asupra combaterii”.

 

Traseul drogurilor prin România

De la directorul ANA, chestorul Sorin Oprea, aflăm că România este poziționată favorabil pentru rețelele de trafic. Este situată undeva la întretăierea de rețele: heroina vine din Afganistan pe ruta balcanică și se desparte în Bulgaria, iar ramura nordică trece prin România. S-a mai setat o rută a traficului de droguri, care vine pe Drumul Mătăsii, direct din Afganistan prin fostele țări sovietice – Turkemnistan, Uzbekistan, Kazastan, Kirghistan. Vin prin Rusia și apoi, o parte, în Ungaria, iar alta în România.

„Cocaina este traficată prin România ca rută alternativă. Principalele porturi pentru intrare fiind cele de la Rotterdam sau porturile din Franța, Spania și Italia. Ca rută alternativă este portul din Constanța”, spune Sorin Oprea.

 

Piața consumatorilor de heroină, îmbătrînită

Directorul ANA afirmă că, până acum, în România se aducea cannabis din zona sud-vestică a Europei, în special din Spania (care se aprovizionează din Maroc). „În momentul de față, în România se și produce cannabis – sunt culturi care au fost identificate de structurile de specialitate. De asemenea, drogurile de tip sintetic, care sunt cele mai periculoase, și mă refer aici la metanfetamine și ecstasy, vin pe o componentă din zona Olandei și Țările de Jos. Iar nu în ultimul rând NPSul (substanțe psihoactive noi) etnobotanicele, care sunt aduse pe filiere europene, din zona China, Pakistan, India. Cam aceasta ar fi harta din punctul de vedere al rutelor de trafic. România are nivele de preluare a drogurilor pentru distribuția internă din aceste rute de tranzit. În momentul de față avem o piață stabilă a heroinei, care este concentrată în special pe zona București - aici avem o populație de consumatori îmbătrânită – cei care consumă frecvent și de mult timp”.

 

Cannabisul se trimite prin poștă

De asemenea, piața cocainei este situată la nivelul „high life” – fiind cunoscută drept un drog al celor bogați fiind mai scumpă. Sorin Oprea spune că în România rețelele sunt de nivel mediu, distribuția realizându-se din rețelele de tranzit, de unde se extrag cantitățile pentru consumul intern: „Ce este relevant pentru România: cannabisul se trimite prin poștă, prin curier, prin distribuția la rețelele de cartier. Heroina vine în cantități de unu-două kilograme, care este distribuită prin dealerii de droguri. Sub nicio formă nu există cineva care să dirijeze această problemă la nivelul țării. În momentul de față, DIICOT are posibilitatea să gestioneze problema și să acționeze foarte rapid în aceste condiții”.

 

Consumul de iarbă nu duce la o educație normală

Cât privește eventualitatea unui referendum pentru legalizarea marijuanei, directorul ANA spune că agenția sa este deschisă oricărui fel de dezbatere. Oprea nu exclude posibilitatea legalizării marijuanei, după o dezbatere publică. „Am veni cu acele informări către populație, prin care să arătăm, foarte sincer, ce înseamnă marijuana, ce înseamnă consumul, care sunt efectele, din toate punctele de vedere. Și cred că o dezbatere la nivelul societății pe această componentă ar fi foarte utilă în momentul de față, pentru că într-adevăr există acest val internațional al dezincriminalizării și al legalizării. Din punctul nostru de vedere acceptăm ideea oricărei dezbateri, pentru că este normal ca societatea să intre întro dezbatere pe o problemă atât de importană”. Opinia personală a lui Sorin Oprea cu privire la consumul de cannabis: „Personal, văzând cum reaționează tinerii după consumul de marijuana, nu am face altceva decât să ducem un segment al populației tinere către altceva decât o educație normală”.

 

Drogul Zombie este doar o știre cu potențial viral pentru mediul online, declară directorul ANA

Drogul „zombie” este o substanță foarte periculoasă și a apărut acum câțiva ani de zile în Rusia. Acesta era numit în zona de distribuție ”crocodil”, iar substanța activă este dezomorfina - un anestezic foarte puternic, care este injectat și dădea efecte foarte rapide, având caracter blocant pentru utilizator.

Chestorul Oprea spune că Zombie e doar o știre aruncată de mediul online de dragul vizualizărilor: „Acest drog a fost prezent prin zona de nord a Rusiei, prin Siberia, iar în Europa nu au fost semnalate cazuri ale acestui drog. În România nici măcar nu s-a pus problema să existe așa ceva. În schimb, trebuie să recunoaștem că au fost o realitate cazurile de la Turda, când au fost consumate niște droguri de către copii, iar la momentele respective, aveau într-adevăr niște stări mai ciudate. Substanțele identificate de laboratoarele de droguri, care au fost preluate de la acești dealeri – care între timp au fost și arestați – erau substanțe deja cunoscute din categoria de substanțe psiho active”.

Directorul ANA este ferm: „Pentru corecta informație a populației: Nu există drogul „crocodile” în România, nu există drog pe bază de dezomorfină. Dacă ar fi o astfel de situație, am fi primii care am sesiza un astfel de lucru, pentru că suntem interesați să oferim o detaliere mult mai informată și mai rapidă a populației în situația în care ar apărea un asemenea pericol”.

Pe de altă parte, Avocatul Poporului, imediat după cazul de la Turda, s-a sesizat din oficiu privind existența drogului „zombie”: Imaginile surprinse arată mai mulți tineri care par a fi sub influența drogurilor și care zac prăbușiți pe trotuare și prin parcurile localității, tineri despre care presa relatează că au ajuns, în cele din urmă, în stare gravă, la spital. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate au declanșat o anchetă cu privire la această situație. Din primele verificări, se pare că a rezultat că tinerii ar fi consumat un drog nou introdus pe piața consumatorilor de droguri din România, extrem de periculos, denumit sugestiv „Zombie”