Nepăsarea autorităților române au permis răspândirea celei mai mai ucigătoare boli care a pătruns pe teritoriul țării noastre în ultimii 50 de ani. „Evenimentul zilei” a intrat în posesia unui document care arată că, din anul 2015, autoritățile de la București au fost avertizate și au primit fonduri de la Uniunea Europeană pentru a lua măsuri împotriva acestui flagel. Un audit al Comisiei Europene arată că, nici după trei ani, la noi nu s-au aplicat multe dintre măsurile împotriva răspândirii acestui virus. Ultima victimă a acestei situații catastrofale: cea mai mare fermă de porci din România, a doua ca mărime din Europa.

Efectul dezastruos asupra economiei românești provocat de pesta porcină africană, boala care nu are leac și a ucis sute de mii de porci din țara noastră, are rădăcini în nepăsarea autorităților care s-au perindat la conducerea țării și a instituțiilor abilitate, în ultimii trei ani. Așa cum reiese din „Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie-2 februarie 2017, în vederea evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea și pregătirea pentru situații de urgență în relație cu pesta porcină”, întocmit de experți de la Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, autoritățile din țara noastră nu au aplicat, timp de trei ani, multe măsuri pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane.

Experții CE arată că nu a fost realizată o gestionare a populației de mistreți, cei care au adus virusul mortal în România, dar nici biosecuritatea în cadrul exploatațiilor nonprofesionale. Așa cum avertizau, în 2017, specialiștii CE, autoritățile române pot aplica acele măsuri, transmise din 2015, „doar odată cu confirmarea bolii, cu o întârziere în consecință a rezultatelor”. Ceea ce s-a întâmplat în țară, în 2018, confirmă, din păcate, previziunile din raport: autoritățile române au intrat în alertă și au început să ia măsuri târziu și, astfel, s-a ajuns la situația în care, la nivel naţional, sunt confirmate peste 700 de focare în 10 judeţe. În Brăila, la Gropeni, cea mai mare fermă din România, a doua din Europa, este nevoită să sacrifice cei 140.000 de porci, operațiune care va începe luni dimineața. Asta, după ce alte 45.000 de capete de animale au fost, deja, sacrificate, înferma Coinprod - Tulcea. În urma confirmărilor de focare de pestă porcină din județele Tulcea și Brăila, numărul porcilor uciși va depăși 350.000, iar numărul locurilor de muncă desființate va fi de ordinul sutelor.

 

Avertismentele din raportul CE

Un aspect important semnalat în raportul din 2017 arată că, deși vânătorii au cunoștință de pesta porcină africană, programul slab de supraveghere a mistreților nu oferea garanția că boala ar fi putut depistată într-un stadiu incipient. „Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale”, se arată în document.

În opinia specialiștilor, punctul cel mai vulnerabil pentru apariția infecției la porcii domestici îl reprezintă numeroasele exploatații nonprofesionale cu un nivel mic de biosecuritate. În special, crescătorii individuali care au scroafe erau considerați susceptibili să joace un rol în răspândirea infecției pe plan local. Încă de atunci, se atrăgea atenția că „autoritățile se vor confrunta cu o provocare în trasarea porcilor și stoparea răspândirii bolii în ipoteza izbucnirii unui focar din cauza lipsei de evidențe privind gospodăriile individuale și a existenței unor deplasări neconsemnate (de exemplu, ale purceilor)”.

Un alt factor de risc: întârzierile continue în timpul de obținere a rezultatelor de laborator și lipsa unei supravegheri în cadrul exploatațiilor industriale sunt susceptibile să întârzie depistarea timpurie a bolii la porcii domestici. Totodată, „în cazul exploatațiilor comerciale industriale, autoritățile se vor confrunta cu probleme în depopularea rapidă a acestora, din cauza capacităților limitate de ucidere și de eliminare”.

 

Experții CE: opt județe cu risc ridicat

În raportul experților de la Direcția Generală Sănătate și Siguranța Alimententară a CE se arată că, începând cu ianuarie 2014, pesta porcină africană s-a răspândit în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Ca răspuns la această evoluție, Comisia a auditat respectivele state membre. În 2015, CE a dezvoltat o strategie privind pesta porcină africană pentru statele membre afectate și pentru cele cu un risc crescut de apariție a bolii. Strategia respectivă vizează prevenirea răspândirii bolii și, în cele din urmă, eradicarea sa de pe teritoriile afectate.

Pentru a sprijini această strategie, statele membre unde există riscul de apariție a pestei porcine africane au fost invitate să dezvolte programe de supraveghere și control, cofinanțate de CE. În raport se arată că România avea, încă de acum trei ani, „un risc crescut de apariție a pestei porcine africane dinspre țările limitrofe non-UE, Ucraina și Moldova”. În decembrie 2016, pesta porcină africană a fost confirmată în Ucraina, la mai puțin de 10 km de granița cu România. În consecință, auditul efectuat în anul 2017 s-a concentrat în principal asupra celor opt județe cu risc: Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea. Începând cu 2015, un program de supraveghere a pestei porcine africane în România a fost aprobat și a beneficiat de sprijin financiar din partea Comisiei Europene.

 

Fermierii cer convocarea CSAT

Puși în fața unor pierderi imense, fermierii și liderii asociațiilor de consumatori acuză autoritățile că eutanasiază inclusiv porci sănătoși și nu sunt capabile să identifice boala la fiecare animal în parte. De asemenea, unii dintre crescătorii de animale, citați de mediafax.ro, susțin că le este refuzată posibilitatea de a evacua porcii sănătoși din zonele confirmate ca fiind focare de pestă porcină africană.

În plus, fermierii sunt convinși că România a fost și, probabil, mai este, ținta unor atacuri bio-teroriste, solicitând intervenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Unii merg mai departe cerând președintelui Klaus Iohannis instituirea stării de necesitate pentru adoptarea unor măsuri ferme și urgente, dar și ca bază juridică pentru rezilierea de contracte sau acordarea de despăgubiri și de scutiri fiscale.

Chiar și Guvernul României a transmis că „întârzierea adoptării rectificării bugetare” de către președinte „afectează buna desfășurare a Programului de control și combatere a pestei porcine africane”. O altă dovadă a faptului că autoritățile nu s-au pregătit pentru acest impact economic major este și declarația Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care a spus că pesta porcină africană nu a fost inclusă în calculele prognozei de inflație.

 

Program de slabă calitate

Programul actual de supraveghere a mistreților, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanție că pesta porcină africană ar putea fi depistată într-un stadiu timpuriu. Așa cum se precizează în raportul CE, acest lucru mărește riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în gospodării. O altă cauză care a condus la răspândirea pestei îl reprezintă sistemul actual de găsire a mistreților morți pentru testare. Spre exemplu, autoritățile le cer vânătorilor să aducă leșurile animalelor în laborator pe cheltuiala proprie, ceea ce mulți refuză să o facă.

 

Șeful ANSVSA: „Avem fonduri”

Președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, a declarat într-un interviu pentru Mediafax că „avem fonduri suficiente (n.n.- pentru gestionarea crizei generate de pesta porcină africană), am primit tot ce am solicitat la rectificarea bugetară - desigur, în raport cu estimările pe care le-am făcut privind evoluția bolii”. „Pentru gospodăriile afectate, până acum s-au finalizat 93 de dosare care prevăd despăgubiri în valoare totală de 217.700 de lei, dar mai avem în lucru, în diferite faze de analiză și avizare, încă 1.728 de dosare”, a precizat Geronimo Brănescu.

 

Nu au ținut cont de semnalele de alarmă ale specialiștilor

Așa cum a relatat „Evenimentul zilei”, pe 6 august, epidemia de pestă porcină africană izbucnită vara aceasta ar fi putut fi evitată dacă autoritățile competente ar fi pus în aplicare, încă de acum patru ani, măsurile pe care tot ele, instituțiile abilitate, le propuneau. Primul semnal de alarmă a fost tras la sfârșitul anului 2013, în vremea guvernării Victor Ponta, atunci când specialiști ai Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au elaborat primul studiu intitulat „Analiză calitativă a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”.

Documentul a fost înregistrat sub numărul 1996/03.12.2013 și apare ca asumat de directorul general de atunci al instituției, Cristian Duicu. Specialiștii ANSVSA concluzionau în raportul de la sfârșitul anului 2013: „Chiar dacă riscul apariţiei unui focar de pestă porcină africană în România, în momentul de faţă, este scăzut spre mediu, eventuala introducere a bolii pe teritoriul Romaniei ar avea consecinţe majore asupra economiei naţionale, prin cheltuielile enorme pe care le presupun costurile de eradicare şi prin restricţiile impuse comerţului şi a exportului de suine vii şi produse şi subproduse provenite de la acestea”. Erau propuse și o serie de măsuri care să diminueze pericolul pătrunderii virusului pe teritoriul țării noastre, măsuri de care nu a ținut cont nimeni.

 

Riscăm pierderi de două miliarde de euro

La debutul epidemiei de pestă porcină, Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a declarat, pentru EVZ, că riscurile pentru crescătorii de porci nu se vor diminua în perioada imediat următoare. El a spus că valoarea estimată per cap de porcină este de 100 de euro, la care se adaugă și valoarea nutrețului care trebuie ars și cheltuielile de dezinfectare a fermei. Asta înseamnă, numai la ferma din Brăila, o pagubă de peste 14 milioane de euro. În cel mai sumbru scenariu, dacă ar fi afectate toate fermele de pe teritoriul României, pierderile ar fi uriașe, de circa 1,5-2 miliarde de euro. Statisticile arată că, în 2017, erau 386 de ferme și 583.711 crescători individuali (gospodării) de porci.

 

Moartea vine și pe Dunăre: cea mai mare fermă de porci din România, în colaps

Zona de sud est a României este grav afectată de virusul pestei porcine africane. De mâine, la Brăila, începe devastatoarea operațiune de ucidere a 140.000 de porci de la cea mai mare fermă de suine din România și a doua ca mărime din Europa. Autorităţile au spus că pesta porcină a pătruns aici prin intermediul apei infestate de porcii morţi aruncaţi în Dunăre. Alte 35.000 de exemplare fuseseră ucise la o altă exploatație de porci din Brăila. Pierderile economice sunt uriașe, iar peste 600 de oameni sunt trimiși în șomaj. Fermele sau oamenii cu câțiva porci în ogradă se conformează și acceptă să le fie ucise animalele. Nu au încotro, vine „potera” peste ei. Adică echipele DSV, Poliția, Jandarmeria. În fața acestei situații, autoritățile tac. Nici măcar șeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, pus în ianuarie 2017 în funcție, nu mai răspunde la telefon. Dobrogea, sub cod roșu Peste 75.000 de porci au fost, deja, eutanasiați până acum în Dobrogea, județul Tulcea trecând prin situația cea mai dramatică. Aici sunt confirmate nu mai puțin de 509 focare de pestă porcină africană, fiind afecate 70 de localități. De la apariția primelor cazuri de îmbolnăviri de pestă porcină africană în județul Tulcea, în gospodăriile populației au fost uciși peste 3.000 de porci. Iar la exploatațiile comerciale, peste 48.000 la Carniprod, aproape 21.000 la o fermă de la Satu Nou și, în ultimele zile, autoritățile sanitar veterinare sunt în plină operațiune de ucidere a 1500 de porci la o fermă din Văcăreni. Cele mai multe probleme sunt întâmpinate la gospodăriile din Delta Dunării din cauza reliefului, a terenului accidentat, fiind foarte greu de ajuns acolo. „Sunt situații în care am făcut tot posibilul să ajungem. Dacă nu am putut ajunge acolo cu mijloacele auto, cu logistica necesară pentru ecarisare, am mers cu ambarcațiunile, apoi pe jos. Am tras de porci, noi medicii veterinari, împreună cu cei de la Armată, cu jandarmii. Ne-am descurcat, dar greu”, spune șeful DSV Tulcea, medicul veterinar Mitică Tuchilă. Au fost și cazuri în care oamenii au aruncat animalele moarte dar DSV fost sesizată de către autorități, de către primari, și „am mers și am ecarisat zonele afectate”.

 

Doar 80 de gospodării despăgubite

Până să ajungă la Brăila, pesta porcină africană a lovit năprasnic cel mai mare procesator de carne de porc din Dobrogea, Carniprod.

După uciderea a aproape 50.000 de porci, proprietarul fabricii, Nicoale Ciuleac a fost nevoit să-și trimită 500 de oamenii acasă și să închidă rețeaua de 30 de magazine de desfacere din Tulcea, Constanța, București și Galați.

Afacerea lui de succes s-a prăbușit într-o singură zi. Era la începutul lunii iulie. Dar nu s-a lăsat doborât și, după ce a luat absolut toate măsurile igienico sanitare, sub stricta supraveghere a autorităților, Carniprod și-a reluat, săptămâna trecută, producția cu carne de porc, la carcasă, adusă din Austria.

Nu știe când va fi despăgubit pentru pierderile uriașe de milioane de euro. Potrivit șefului DVS Tulcea, Mitică Tuchilă, până acum au fost despăgubite doar 80 de gospodării din Delta Dunării, alte 120 de dosare sunt în lucru, urmând să fie plătite în zilele următoare.

 

Panică și în Constanța

Și autoritățile din Constanța au inima cât un purice. În fermele de profil din județ sunt peste 160.000 de porci, însă pesta porcină africană a lovit deocamdată doar gospodăriile oamenilor din 54 de focare, afectând 25 de localități. Și în nord, spre Tulcea, și în sud, spre Bulgaria. Potrivit subprefectului de Constanța, Levent Accoium, până acum au fost uciși preventiv, și îngropați, 4863 de porci, 63 de exemplare fiind mistreți captivi, eutanasiați întro exploatație privată din satul Dulcești.

Filtre formate din reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, Inspectoratul Județean de Jandarmi Constanța,Gruparea Mobilă de Jandarmi, Garda de Coastă Poliția locală și reprezentanți ai DSV Constanța, efectuează controlul tuturor mijloacelor de transport ce tranzitează zona de protecție și zona de supraveghere. S-au instalat dezinfectoare rutiere la limita dintre zona de protecție și zona de supraveghere. Măsurile stabilite se vor menține până la eradicarea focarelor.

 

Mistreții, exterminați în Delta Dunării

În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis exterminarea totală a mistreților din Delta Dunării și a sute de exemplare din județul Constanța, porcii sălbatici fiind considerați cauza principală a răspândirii pestei porcine în România. Pentru a nu fugi în zonele din afara focarelor de pestă porcină africană, mistreții sunt vânați prin dibuire și pândă. Apoi, sunt îngropați.

Mai este Delta Dunării, unde urmează să fie omorâți 1.200 de mistreți și 2.400 de șacali, potrivit guvernatorului Rezervației Biosfera Delta Dunării Mălin Mușatescu.

 În Constanța vor fi uciși 900 de porci mistreți. Aceleași măsuri vor fi luate și în zonele de graniță. „În zona de frontieră, pe o fâșie de 500 de metri, pentru ca să nu existe alte interpretări din partea vecinilor noștri s-a decis, în Ucraina, Republica Moldova și Ucraina, să fie recoltați mistreții, dar numai împreună cu echipe mixte formate din vânători autorizați, personal silvic, cu sprijinul personalului MAI. Acest lucru se întâmplă deja”, a declarat, pentru EVZ, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.