În 20 mai 2018 s-a împlinit termenul scadent conform Legii 165/2013 prin care se stabilise o dată limită până la care România, prin intermediul Agenției Naționale de Restituire a Proprietăților (ANRP), trebuia să soluționeze zecile de mii de dosare de retrocedare a bunurilor confi scate de comuniști. Numai că, din datele primite de la autorități rezultă că numărul cererilor soluționate este infim.

Zeci de mii de persoane, proprietari sau moștenitori ai bunurilor care au fost confiscate de comuniști, nu și-au primit nici până în ziua de azi bunul confiscat sau despăgubirile meritate. În 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat România să schimbe legislația și a dat termen ca în cinci ani de zile să finalizeze acest proces, fie prin retrocedarea imobilelor, fie prin plata unor despăgubiri.

În unele cazuri, deși instanțele de judecată au dispus restituirea în natură a bunului confiscat, spre exemplu, Primăria Capitalei refuză să pună în aplicare o decizie judecătorească.

Pentru acest lucru, instanța a stabilit plata unor penalități în cuantum de 300 de lei pe zi, pentru fiecare zi de întârziere în speța privindu-l pe Aurel Mihai. Pentru acesta judecătorii au stabilit, în 2013, acordarea imobilului, dar funcționarii din primărie nu au pus în aplicare decizia. În 2017, Aurel Mihai s-a adresat din nou instanței și a obținut plata unor penalități de 73.200 lei plus cheltuieli judiciare de 2.220 lei. Acesta este doar un caz.

 

Primăria nu spune nimic despre bani

Din informațiile noastre, în aceeași situație se află alte câteva sute de persoane care așteaptă de la Primăria Capitalei punerea în posesie. Și pentru acestea, instituția condusă de Gabriela Firea plătește penalități.

Când am încercat să aflăm câte persoane se află în această situație și care este cuantumul penalităților, Biroul de Presă al PMB ne-a transmis „Din anul 2001 și până în prezent, au fost emise un număr de 20.415 de Dispoziții de Primar General, dintre care un număr de 3.254 de dosare administrative soluționate prin dispoziții de restituire în natură, un număr de 1.377 de dosare administrative soluționate prin dispoziții de restituire în natură și dispoziții privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent/măsuri compensatorii sub formă de puncte, un număr de 9.565 dosare administrative soluționate prin dispoziții privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent/măsuri compensatorii sub forma de puncte, un număr de 4.416 dosare administrative soluționate prin dispoziții privind respingerea notificării, un număr de 344 dosare administrative soluționate prin dispoziții de declinare a competenței de soluționare a notificării și un număr de 82 dosare administrative soluționate prin dispoziții de compensare.” Nici un cuvințel despre sumele pe care le plătește Primăria din buget pentru zilele de întârziere pentru nepunerea în aplicare a deciziilor judecătorești. –

Agenția spune că nu are timp

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este depășită de volumul de muncă, sau cel puțin asta rezultă din statistica privind soluționarea cererilor de restituire a bunurilor confiscate. „Până în prezent, din totalul dosarelor înregistrate (30.912), 23.339 dosare au fost soluționate prin decizii emise de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) sau de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). La această dată, rămân nesoluționate 4.337 dosare. Din numărul total de dosare nesoluționate, în 3.926 dosare au fost solicitate documente suplimentare de la persoanele îndreptățite și autorități și, pe măsura completării lor, vor fi supuse atenției CNCI în vederea emiterii unei decizii de soluționare.

Menționăm că 3.236 dosare au fost returnate autorităților locale, fie înainte de apariția Legii nr. 165/2013, pentru completarea documentației, fie după apariția Legii nr. 165/2013, la cererea titularilor de dosare, pentru a beneficia de restituirea în natură. Referitor la dosarele constituite în baza Legii nr. 10/2001, dintr-un număr total de 62.852 dosare înregistrate, au fost soluționate 26.991 dosare.

Prin urmare, 35.861 dosare sunt încă nesoluționate. Precizăm că în categoria dosarelor nesoluționate intră: dosare care nu au fost repartizate spre analiză, în număr de 25.847; dosare în lucru, în cazul cărora consilierii au solicitat documente suplimentare și care vor fi introduse pe ordinea de zi a CNCI în vederea soluționării, în număr de 10.014”, se arată în răspunsul înaintat la solicitarea noastră.

 

Despăgubiri de 1,6 miliarde de lei

Referitor la cuantumul despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 165/2013 CNCI a emis 13.466 de Decizii de compensare în cuantum de 4.091.076.498 puncte; 851 de Titluri de despăgubire în cuantum de 1.625.775.907 lei iar pentru 8.209 de dosare s-au dat Decizii de invalidare”.

 

Evaluări diferite: La București în euro, la Ploiești în lei

O altă problemă sesizată de Asociația pentru Proprietate Privată o reprezintă diferențierea din grila notarilor. Spre exemplu spun reprezentanții Asociației, în București grilele notarilor sunt stabilite în euro, pe când la nici 60 de kilometri de Capitală, grilele notarilor sunt în lei și automat cuantumul despăgubirilor sunt subevaluate. Aceștia mai arată că, la Primăria Municipiului București au fost depuse 42.000 de notificări pe Legea 10/2001 din care au fost soluționate 24.000, iar în prezent instituția tot la această cifră a rămas. Cei care nu au fost despăgubiți au termen până în noiembrie să facă cerere la instanță.

 

Trimiși la plimbare

Aceeași Asociație atrage atenția asupra unor abuzuri care ar fi fost comise de ANRP: „Comisiile din cadrul ANRP tergiversează soluționarea cauzelor, solicitând frecvent proprietarilor diverse înscrisuri, unele imposibil de obținut. De pildă, li se solicită să facă dovada modului în care imobilul a intrat în proprietatea statului. În multe cazuri nu a existat un act normativ de preluare sau imobilul a fost preluat în fapt, în baza unui act individual, iar proprietarii în mod obiectiv nu pot face dovada modului în care bunul imobil a ajuns în proprietatea statului, iar CNCI din cadrul ANRP emite decizie de invalidare. Necontestată în termen de 30 de zile la instanță aceasta rămâne definitivă”, se arată într-un comunicat de presă.

 

Dosare celebre pentru care Agenția a avut timp

Instituția susține, în momentul de față, că din cauza numărului mic de angajați nu a reușit să soluționeze zecile de mii de cereri de retrocedare. Se prea poate. Dar să nu uităm că de-a lungul timpului, reprezentanții acesteia au fost anchetați, cercetați sau condamnați fie pentru că au băgat peste rând unele cereri de retrocedare, fie au acordat despăgubiri mai mult decât trebuia. Din 2011 și până în 2017, DNA a deschis șapte dosare penale care privesc despăgubirile.

● Este de notorietate cazul lui Remus Virgil Baciu, fost șef al ANRP care a fost condamnat, în 2014, la cinci ani de închisoare pentru o șpagă de 100.000 de euro. Individul a fost prins în flagrant când primea a doua tranșă de bani.

● Un alt caz este al lui Stelian Gheorghe, alias Stelu care ar fi apelat la rețeaua lui Dorin Cocoș și Alina Bica pentru soluționarea rapidă a dosarului său. În acest dosar s-a vehiculat o șpagă de 10.000.000 de euro.

● Un dosar este cel al foştilor deputaţi Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc, privind retrocedarea ilegală a 34.000 de hectare de pădure.

● Alt caz celebru este cel al lui Lucian Şuşală, şoferul fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov.

● Pe lângă „celebra” Alina Bica, în dosarul ANRP, Sergiu Diacomatu, fostul vicepreședinte al ANRP a fost condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare și fosta șefă ANRP, Crinuța Dumitrean, a fost condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

● Într-un alt dosar al ANRP, dosarul în care au fost judecaţi fostul deputat Ioan Oltean, mai mulţi foşti membri ai Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP şi omul de afaceri Mihai Rotaru a fost restituit la DNA. Dosarul este legat despre despăgubiri ilegale acordate omului de afaceri Mihai Rotaru pentru un teren supraevaluat cu aproape 100 de milioane de lei.

Fostul şef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, şi parlamentarii Theodor Nicolescu şi Marko Attila, alături de alte 9 persoane, sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate. Prejudiciul adus bugetului statului a fost de 84, 5 milioane de euro, conform anchetatorilor.

Un raport al Curții de Conturi a arătat că prejudiciul adus statului prin retrocedări ilegale se ridică la 700 de milioane de euro.