Promovarea de „idei antiromânești” devine infracțiune și se pedepsește cu închisoarea, potrivit unor proiecte de lege depuse recent în Parlament. Opoziția spune că s-ar elimina orice discuție despre autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. PSD-iștii se declară îngrijorați de escaladarea acțiunilor maghiare din Transilvania. UDMR spune că este „o batjocură a ideii de patriotism”. Legile scot de la naftalină o problemă uitată în sertarele Casei Poporului: reintroducerea în Codul Penal a infracțiunilor de ofensă adusă însemnelor României și de defăimare a țării sau a națiunii.

Infracțiunea de defăimare a țării sau a națiunii a fost eliminată din Codul Penal în anul 2006. Legea spunea că „manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defaima ţara sau naţiunea română” se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, în anul 2009 a fost eliminată din Codul Penal și infracțiunea de „Ofensă adusă unor însemne”, potrivit căreia „orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României” se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

După încercarea unui maghiar de a detona o bombă la Târgu Secuiesc, de Ziua Națională a României, zeci de parlamentari din partidele românești au încercat în 2016 să reintroducă pedeapsa cu închisoarea pentru defăimarea țării și batjocorirea însemnelor naționale, dar au uitat legile prin sertarele Casei Poporului.

Problema „etnică” a revenit acum în Parlament.

Se tem de ororile trecutului!

Liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, a depus în Parlament pe 2 iulie, împreună cu senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru al Justiției și fost ministru de Externe, un proiect de Lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului.

„Inițierea, promovarea ori susținerea, în public sau în orice mod, de acte sau fapte cu caracter antiromânesc constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi, dacă nu constituie o infracțiune mai gravă”, prevede propunerea legislativă.

În expunerea de motive, cei doi senatori PSD spun că „în numele dreptului la păstrarea identității culturale etnice a minorităților naționale” au apărut forme din ce în ce mai agresive de „exprimare a unor atitudini antiromânești” și că istoria a arătat că aceste incitări „premerg fapte concrete de violență” pe criterii etnice.

Nicolae și Corlățean amintesc că în 1940 și în 1941, ura antiromânescă a luat „forma exterminării” atunci când „sovietici sau horthyști” au masacrat sute de români din comunele Ip și Trăznea și alte mii de români din Fântâna Albă.

Senatorii PSD spun că nu propun o cenzură, dar instigarea la ură, „apologia crimelor, batjocorirea unor simboluri și însemne, constituie acte și fapte care depășesc libertatea de opinie”.

„E dreptul UDMR să ceară, e dreptul nostru să respingem”

Șerban Nicolae (foto) a spus EVZ că legea are rol de prevenție. „În mod normal, nu ar trebui să existe această lege pentru că nu ar trebui să existe această problemă. Dar s-au înmulțit actele ofensatoare la adresa românilor, în care se face propagandă că românii ar fi un popor inferior. Trebuie să stârpim din fașă aceste lucruri. Nu este drept la opinie atunci când faci un lucru cu scopul de a atrage ura împotriva românilor, pentru că, la un moment dat, cineva chiar va considera că trebuie stârpiți românii”, a spus liderul senatorilor PSD pentru EVZ.

El a spus că lucrurile care l-au făcut să propună această lege au fost spânzurarea simbolică a lui Avram Iancu de către un maghiar, precum și „site-uri care răspândesc simboluri horthyste” și activitățile unor organizații precum gărzile secuiești.

„Incită la ură împotriva românilor și neagă statalitatea României. Cel mai grav este că propagă superioritatea maghiarilor și spun că românii ar fi inferiori”, a spus Nicolae.

 

Politica nu se pune

Potrivit lui Nicolae, declarațiile politice în care este criticată România în afara țării nu sunt motive de pușcărie. „Nu s-ar încadra, pentru că unele declarații au rol politic, altele sunt sancționate electoral. Cozi de topor nu am cum să sacționez. Și în Constituție nu spune că nu ai voie să fii ticălos”, a spus liderul PSD din Senat. El a adăugat că legea nu s-ar aplica nici în cazul în care UDMR-ul cere autonomia Ținutului Secuiesc. „Este doar o propunere, e dreptul lor să ceară și e dreptul nostru să respingem”, a spus el.

Întrebat dacă legea ar însemna o reincriminare a infracțiunilor de ofensă adusă însemnelor României și de defăimare a țării sau a națiunii, Șerban Nicolae a spus: „Nu are legătură cu ele, dar nu exclud”.

 

Ce este antiromânismul?

Potrivit proiectului Nicolae - Corlățean, „antiromânismul” reprezintă „percepția referitoare la români exprimată ca ură împotriva acestora, precum și manifestările gestuale, verbale sau fizice, de ură împotriva românilor, împotriva limbii române ori a culturii române, precum și cele motivate de această ură, acte și fapte îndreptate împotriva românilor ori a bunurilor acestora, împotriva instituțiilor comunităților românești sau a lăcașurilor lor de cult, precum și cele de discriminare a românilor ori de negare a independenței, suveranității, unității și integrității teritoriale a României”.

 

Atenție la formele de salut!

Cu închisoare de 3 luni la 3 ani se dorește a se pedepsi și „confecționarea, comercializarea, distribuirea, precum și deținerea în vederea distribuirii de simboluri antiromânești”, aceste simboluri fiind „drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, imaginile, mesajele text, conținutul audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări cu caracter antiromânesc.

Nu constituie infracțiuni dacă aceste fapte sunt săvârșite „exclusiv în scop de cercetare, în sensul artei sau științei ori în cadrul dezbaterilor de interes public”, prevede proiectul.

Cele mai aspre pedepse - închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi – sunt prevăzute pentru „inițierea, constituirea sau sprijinirea unei organizații cu caracter antiromânesc, precum și aderarea, sub orice formă, la o asemenea organizație”.

Potrivit propunerii legislative, organizațiile cu caracter antiromânesc sunt definite drept „orice grup format din 3 sau mai multe persoane, inclusiv societățile, organizații cu sau fără personalitate juridică, partidele politice, asociațiile și fundațiile, uniunile sau federațiile care, acționând temporar sau permanent, inițiază, promovează ori susțin acte sau fapte cu caracter antiromânesc”.

„La ora actuală, în Harghita, Covasna și Mureș sunt acțiuni de secesionism”

Un al doilea proiect de lege, tot pentru combaterea antiromânismului, a fost depus în Parlament de 33 de parlamentari PNL, PMP și USR pe 26 iunie.

Cele două propuneri legislative, cel al PSD și cel al opoziției, seamănă ca două picături de ploaie. Inițiatorul legii scrise de opoziție, deputatul Marius Pașcan (foto), a spus EVZ: „Proiectul a plecat de la un vid legislativ. Din Codul Penal au fost scoase sancțiunile legate de ofensele aduse simbolurilor naționale. Acum, dacă cineva dă foc drapelului, nu mai pățește nimic penal”. „La ora actuală, în Harghita, Covasna și Mureș sunt acțiuni de secesionism, de federalizare a României. Acum România este cel mai naiv stat din UE, nu are anticorpi. Se promovează agresiv măsuri anticonstituționale. Vom ajunge ca Catalonia (comunitate autonomă în Spania, n.red.). Cu această lege s-ar termina orice discuție despre așazisul Ținut Secuiesc, taie din fașă orice”, a adăugat acesta pentru EVZ. Pașcan a apreciat că un proiect de lege privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc ar intra sub incidența legii pe care el o propune.

 

Experiență neagră

El a spus că în afara vidului legislativ problema este mult mai largă. „Eu am fost prefectul județului Mureș. Președintele CJ Mureș, Peter Ferenc, a primit recent o amendă de 42.000 de lei. De ce? A arborat steagul Ținutului Secuiesc, i-am spus să-l dea jos, a refuzat. Apoi instanța l-a obligat să-l coboare. Iar a refuzat. Prefecții care m-au urmat l-au acționat iar în judecată și a fost sancționat pentru că nu a pus în aplicare o decizie definitivă a instanței”, a povestit acesta.

Dezbateri încinse în Senat: În ‚ 70, Clinton a dat foc steagului SUA

Senatorii au dezbătut cu patos, pe 16 martie 2016, legea care dorește să reintroducă pedeapsa cu închisoarea pentru disprețuirea însemnelor naționale. „O să încerc să fiu foarte scurt, să vă spun o poveste. În anii 70, un tânăr student participa la o manifestaţie împotriva războiului din Vietnam. La acea manifestaţie, împreună cu viitoarea lui soţie, au dat foc steagului Statelor Unite ale Americii. Cei doi erau Bill Clinton, 8 ani preşedinte, şi Hilary, viitoare Clinton, probabil, viitor preşedinte. Cu o lege ca aceasta n-ar fi ajuns niciodată ceea ce au fost”, a spus senatorul PSD Georgică Severin.

 

Risc uriaș de abuzuri

Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa a atras și el atenția: „Gândiţi-vă că un poliţist local interpretează această lege şi poate să ia act că X, cetăţeanul, s-a uitat foarte urât la emblema pe care o poartă pe umăr sau pe chipiu. (...) Intrăm într-o zonă atât de gravă, atât de periculoasă, oricine, oricine poate, la un moment dat, să fie pus în situaţia de a fi considerat lipsit de consideraţie sau de stimă faţă de un anumit însemn, faţă de o anumită emblemă”, a spus acesta în plenul Senatului.

„Eu sunt un ardelean patriot. Dintotdeauna mi-am iubit ţara şi am făcut totul pentru ca ea, această ţară, să nu fie atinsă de niciun fel de insultă. Vreau să vă spun doar un lucru. Am 44 de ani de experienţă în justiţie şi în regimul anterior, şi în regimul actual, însumate. Vreau să vă spun că un regim din această experienţă, să ştiţi de la mine, cu cât mai dur... cu cât mai dură este o reacţie penală a regimului, a puterii, cu atât mai mult veţi avea încălcări, veţi avea chiar acte de revoltă”, a adăugat senatorul.

 

 

UDMR: „Este strigător la cer!”

Liderul deputaților UDMR, Korodi Attila (foto), a spus EVZ că este „strigător la cer” că aceste proiecte au fost depuse în Parlament. „Văd aceste inițiative de lege ca o batjocură a ideii de patriotism. Nu poți să faci o lege în care să spui că libertatea unora afectează libertatea altora. A vorbi despre drepturile minorităților, prevăzute în documente internaționale, nu discriminează cu nimic românii. Faci un copy-paste din legea antisemitismului care are în spate tragedia a milioane de vieți omenești? Mi se pare strigător la cer”, a declarat UDMR-istul.

„Nu îmi pot da seama cum au semnat aceste proiecte parlamentari din PNL și PSD. Înțeleg că aceasta este politica PMP, dar să te aliezi demersului unui partid minuscul mi se pare o greșeală. Titus Corlățean are o experiență vastă și știe foarte bine cât de ciudat ar suna la Consiliul Europei acest proiect de lege. Efectiv, facem o lege pentru a proteja ce? România este o țară matură în care românii sunt majoritari”, a adăugat Korodi Attila.

Miting pentru limba română

Mii de români din județele Covasna, Harghita şi Mureş vin duminică în București pentru a-i cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Codul Administrativ. Mitingul este organizat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului. Unul dintre organizatori, Mihai Tîrnoveanu, a declarat că sunt nemulțumiți că prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş. El a precizat, pentru EvZ, că protestul lor nu este împotriva maghiarilor, dar vor ca limba română să rămână singura limbă oficială.

Adunarea manifestanților se va face în Piața Constituției, la ora 17. La ora 18 manifestanții vor porni în marș până la Palatul Cotroceni. La Palatul Cotroceni vor solicita preşedintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge Legea privind Codul administrativ al României, în forma adoptată de Parlament.

Liderul deputaților UDMR, Korodi Attila, a declarat, ieri, pentru EvZ, că este o manipulare și că participanții au fost induși în eroare, că nu s-a eliminat pragul, dar că administrațiile locale decid, acolo unde este cazul, dacă pot pune plăcuțe bilingve.

 

„Asistăm la epurarea românilor din inima țării”

În primăvara anului 2016, un număr de 60 de deputați PSD-ALDE-UNPR-PNL au depus în Senat un proiect de reincriminare penală a defăimării țării și a națiunii, sub sancțiunea pușcăriei.

Parlamentarii au spus că este nevoie de o astfel de lege mai severă pentru că liderul Gărzii Secuiești, Csibi Barna, a „spânzurat” în 2011 o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu, la Miercurea Ciuc, pentru că drapelul României a fost dat jos de pe unele primării din Secuime, pentru că de Ziua Națională a României, drapelul țării a fost înlocuit, tot în unele localități din Secuime, cu steaguri negre, și pentru că în decembrie 2015 DIICOT l-a prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), care ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să-l detoneze în public, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc.

 

PSD și-a îngropat proiectul

Legea adoptată tacit de Senat pe 1 noiembrie 2016, înainte de alegerile parlamentare, a fost băgată în sertar în Camera Deputaților după formarea Guvernului PSD-ALDE.

Printre semnatarii legii s-au aflat actualul vicepremier ALDE Grațiela Gavrilescu, ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, și vicepremierul pentru relații strategice, Ana Birchall. „Sunt comemorați și se plânge la capul criminalilor de război, sunt considerați eroi naționali cei care au asasinat populația română din Ardeal, sunt ridicați la rang de patrioți cei care promovează secesiunea teritorială și nu în ultimul rând asistăm la o epurare a populației românești care încă mai trăiește în inima țării”, au spus inițiatorii proiectului.

Ei spun că întâmplările din Secuime pun în pericol siguranța națională și nu se poate ca pentru „crimele de leznațiune” cei vinovați să riște doar o banală amendă contravențională.

 

Încă o lege uitată în sertare

În paralel, un număr de 36 de deputați și senatori PSD-UNPR au depus pe 6 octombrie 2015, în Parlament, o lege care să pedepsească, din nou, cu închisoarea, fapta de „dispreț față de însemnele României”. Legea a fost susținută la acea vreme de fostul vicepremier Marcel Ciolacu, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, actualul șef SIE, Gabriel Vlase, actualul ministru al Apărării, Mihai Fifor, primarul Capitalei, Gabriela Firea și actualul ministru pentru IMM-uri, Radu Oprea. Potrivit acestora, din cele 28 de state membre ale UE, 20 au pedepse penale pentru batjocorirea însemnelor naționale. Proiectul a fost adoptat de Senat, tacit, în aprilie 2016, după care a pățit la fel ca proiectul cu defăimarea țării: a fost uitat în sertarele din Camera Deputaților.