În ultimii ani, pescarii din țara noastră, în special cei de pe Dunăre, se plâng că scot, tot mai des, plasele goale! Cercetatorii spun ca stocurile de pesti s-au redus drastic in ultimele decade din cauza amenajărilor hidrotehnice – hidrocentrale, îndiguiri -, a pescuitului excesiv și a braconajului. Mai nou, braconierii folosesc dispozitive electrice de pescuit, care taie apertitul sexual al ihtiofaunei…

În ultimii ani, pescarii din țara noastră, în special cei de pe Dunăre, se plâng că scot, tot mai des, plasele goale! Cercetatorii spun ca stocurile de pesti s-au redus drastic in ultimele decade din cauza amenajărilor hidrotehnice – hidrocentrale, îndiguiri -, a pescuitului excesiv și a braconajului. Mai nou, braconierii folosesc dispozitive electrice de pescuit, care taie apertitul sexual al ihtiofaunei…

Dacă până în secolul XX peștele era considerat mâncarea săracului în România, în ultimii ani carnea de pește, a devenit mai scumpă decât cea de porc! Un kilogram de crap de acvacultură – pentru că peștele sălbatic este o raritate – costă cel puțin 15 lei, preț în care intră oasele și măruntaiele. Nu mai vorbim de carnea de sturion, sau icrele negre, potrivit newsteam.ro

În schimb, un kilogram de carne de porc, fără oase și grăsime, costă 13 lei! De ce asistăm la această anomalie?

Pentru că în acest moment cantitatea de pește din râurile interioare, dar și din Marea Neagră, s-a diminuat cu 90% în comparație cu cele din 1950 – conform datelor Facultății de Biologie București. Iar în ultimii ani, populațiile de pește sălbatic s-au redus dramatic, în special în Dunăre, unde pescarii, care trăiesc din acestă meserie, scot din ce în ce mai des plasele goale.

Specialiștii implicați în monitorizarea populațiilor de pești din fluviu, ne-au spus că sonarele detectează și ele din ce în ce mai puține bancuri de pești în Dunăre. Pierderea unui procent de aproximativ 83,5% din suprafaţa luncii inundabile a cursului inferior al Dunării prin îndiguire (ale căror construcţii au luat amploare după 1962), a condus la minimizarea efectivelor populaţionale a faunei piscicole prin reducerea numărului de habitate cu potenţial de reproducere (ICPDR), la care s-a adăugat și amenajarea de hidrocentrale. Cele din urmă au obturat migrația naturală a ihtiofaunei în special a sturionilor, diminuând habitatele prin fragmentare.

Un alt motiv al diminuării faunei piscicole constă în pescuitul intensiv și irațional la care se adaugă și cel ilegal. Braconajul  se practică prin mai multe moduri, însă cel mai periculos și cu un impact puternic asupra ihtiofaunei este pescuitul cu aparate electrice artizanale. Prin acestă metodă ilegală de pescuit este afectat tot peștele din aria atinsă de curent si chiar dacă nu sunt preluați din apa, cei ce scapa au afectate ireversibil unele functii ale organismului  – mai precis apare riscul de infertilitate. Nu se mai pot reproduce!

Prohibiția încurajează pescuitul ilegal

Una din măsurile luate pentru a opri declinul speciilor de pești este prohibiția. După o perioadă de interdicție de 10 ani pentru pescuitul comercial al sturionilor, recent, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a prelungit  această măsură, la sturion sălbatic, cu încă cinci ani.

Sturionii, în special nisetrul, sunt pe cale de dispariție în Dunăre. Specialiștii care se ocupă de prinderea, marcarea sturionilor cu mărci ultrasonice și eliberarea lor înapoi în Dunăre pentru a le urmări evoluția, spun că blocarea pescuitului științific duce la anularea intenției de stopare a braconajului, inclusiv anularea posibilității de obținere a unor date reale care să reflecte eficiența interzicerii pescuitului comercial la sturioni în România. Metoda este simplă: se marchează sturionii cu mărci ultrasonice ce emit semnale, iar în Dunăre se montează, în diferite puncte fixe, stații ce recepționează semnalul transmis de aceste mărci. Astfel, se poate cunoaște traseul de migrație al peștelui și dacă acesta este braconat și în ce zonă se petrece acest fenomen.  Prin colectarea datelor de către stațiile de monitorizare s-a asigurat obținerea unui volum informațional unic pe plan mondial referitor la comportamentul sturionilor ce migrează pentru reproducere pe cursul inferior al fluviului Dunărea.

Un sturion braconat poate valora pe piaţa neagră de lux chiar și peste 30.000 de euro!

Sturionul este scump și în acvacultură, dar în sălbăticie valoarea lui este mult mai mare. O femelă de 200 de kilograme scoasă din Dunăre poate avea 40-60 de kilograme de icre. Carnea se vinde cu 50-60 de lei kilogramul pe piața neagră, la rama bărcii, cum ar veni, iar kilogramul de icre negre se dă cu 500 de euro. Acesta este prețul acum! La un calcul simplu, ajungem la valoare de 30.000 euro doar pentru icre. Prețul pentru carne, vreo 2.200 de euro, este ”ban de buzunar” pentru un astfel de pescar.