Președinții americani Ronald Reagan și George Bush au transformat, fără să vrea, jihadismul într-o amenințare globală. Concluzia îi aparține expertului în studii islamice Gilles Kepel, iar argumentele sunt demne de luat în seamă. E un fapt istoric incontestabil faptul că atât Osama Bin Laden, cât și Ayman al Zawahiri s-au antrenat în taberele din Pakistan, cu sprijin american, înainte de a lupta împotriva URSS în Afganistan. Susținuți puternic de administrația Reagan, mujaheidini au reușit până la urmă să aluge trupele Moscovei. Jihadiștii și-au asumat singuri laurii pentru această victorie, deși ar fi fost cu siguranță înfrânți fără atât de ușor manevrabilele rachete sol-aer Stinger, livrate cu generozitate de americani.
Succesul împotriva unuia dintre cele mai mari imperii ale necredincioșilor (URSS) le-a dat curaj jihadistilor. În cursul anilor 90 au folosit tehnicile de gherilă învățate în Afganistan în multe alte locuri: Algeria, Egipt și chiar Bosnia. Abia după eșecuri succesive, s-a recurs la martirajul în numele Islamului, adică la terorism.
Cel mai mare ajutor dat de neoconcervatorii americani curentului islamist a venit însă din partea lui Statelor Unite după atentatele de la 11 septembrie septembrie 2001, spune Gilles Kepel. Administrația Bush a făcut două mari favoruri jihadiștilor. În primul rând, nu a făcut nimic pemtru succesul procesului de pace dintre israelieni și palestinieni. Pentru Al-Qaeda acceptarea de către americani a unei escaladări a tensiunilor dintre israelieni și palestinieni a fost o veste foarte bună. Din 1996, când a început jihadul împotriva SUA, Al-Qaeda și-a concentrat propaganda pe prezența militară americană în Arabia Saudită, unde se află locurile sfinte ale Islamului. Dar în 2000, câud palestinienii au declanșat un nou război al pietrelor (Intifada), iar Israelul a răspuns cu duritate, lumea musulmană a fost cuprinsă de emoție. În primul său mesaj după atacurile de 11 septembrie 2001, bin Laden anunța: „America nu va dormi în pace, câtă vreme Israelul nu va înceta opresiunea din Palestina”, Cel de al doilea mare ajutor dat islamiștilor a fost invazia din Irak. Al- Qaeda nu a pierdut nici de data aceasta prilejul de a se arăta apărătoarea musulmanilor din întreaga lume. În două intervenții din 2004, bin Laden a cerut fraților musulmani din Irak să oprească incursiunea „cruciaților și a evreilor”. Ce a urmat? Al Qaeda a fost surclasă de o altă organizație- Statul Islamic, iar în Europa a început teroare atacurilor. Potrivit lui Kepel, concluzia este una singură, exact această spirală a violenței îi convinge pe tinerii musulmani să se alăture în continuare grupărilor salafiste. Așa că Occidentul ar face bine ca în locul unor soluții militare să intre în lupta pentru mintea maselor musulmame din întreaga lume. Dacă acestea vor fi convinse că pacea le aduce un viitor prosper, jihadiștii au pierdut lupta.
Recomandările noastre
