Cei care vor cumpăra terenuri agricole vor fi obligaţi să le păstreze cel puţin 15 ani. Dacă după aceea doresc să le vândă, o pot face numai către statul român.

Pe de altă parte, tinerii vor fi încurajaţi să achiziţioneze terenuri agricole. Asta înseamnă că după coproprietari, rude sau arendaşi, tinerii vor fi următorii pe lista de întâietate la cumpărare de teren agricol. După ei se vor clasa fermieri din zona respectivă şi statul român.

Toate aceste prevederi fac parte dintr-un proiect de Lege care se află acum în Parlament.

Preţurile au explodat după 2014

Legat de prima problemă, cea a păstrării terenurilor cel puţin 15 ani după cumpărare şi apoi vânzarea către statul român, aceste măsuri propuse vin în situaţia în care, potrivit www.digi24.ro, o treime din cele zece milioane de teren arabil din România aparţin deja cetăţenilor străini.

Aşa cum se ştie, vânzarea terenurilor agricole către străini este posibilă începând din anul 2014, iar de atunci preţul lor a tot crescut. Fermierii spun că în vestul ţării, de pildă, preţul unui hectar de teren arabil costă acum 9.000 de euro.

Cifre alarmante

În legătură cu încurajarea tinerilor români de a intra în afaceri din agricultură, în cadrul acestui proiect de lege se arată că la ora actuală din totalul celor peste 850.000 de fermieri care au depus cereri de subvenţie mai mult de jumătate au peste 60 de ani. Puţin peste 75.000 de solicitanţi de subvenţie se încadrează în categoria de vârstă 31-40 de ani.

Cadastrul, încă o problemă

Ce mai trebuie rezolvat în viitorul apropiat este cadastrul. Operaţiune despre care şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, admite că e complicată.

„Cadastru este o operaţiune grea, sunt mulți bani alocaţi, prin POR, de la UE, sunt și de la bugetul stat, peste 400 milioane de euro. Undeva în jur de patru milioane de hectare sunt cadastrate”, conchide ministrul Agriculturii.