MULŢI BĂNUIAU, dar acum e clar: SMS PRIMIT de Badea ÎN TIMPUL EMISIUNII. Expeditorul? NU E GREU DE GHICIT. News alert!

În timpul emisiunii pe care o realizează pentru Antena 3, Mircea Badea a primit un mesaj de o importanță ridicată. Prezentatorul tocmai abordase un subiect sensibil când a primit de urgență respectivul SMS. Abordarea lui Badea a stârnit interesul unui personaj foarte cunoscut.

„Erau câțiva judecători care semnau pe bandă rulantă mandate pe siguranță națională acoperiți fiind de lege. Și dacă strănuta cineva, putea să fie interceptat trei ani. În România se abuza: una, două în România... totul era de siguranță națională”, spunea Mircea Badea în emisiunea sa.

Ulterior, senatoarea PSD Ecaterina Andronescu i-a trimis un mesaj realizatorului TV.

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956

„Am fost interceptată inclusiv ambiental pe siguranță națională din august 2014 și până în februarie 2015. Inițial pentru 30 de zile, dar a durat șase luni. În urmă cu o lună am primit documentele prin care îmi comunică ce a fost acum 3,5 ani”, i-a scris Andronescu lui Mircea Badea.

Decizia CCR de joi

CCR a admis o excepție de neconstituționalitate la Legea SRI, 51/1991, prin care stabilește că interceptările nu mai pot fi folosite de Justiție, chiar dacă au fost obținute, ca și probe, pe mandat de siguranță națională. Decizia 91 a CCR se aplică în dosarele penale, chiar și de corupție, dar și în toate cele care nu sunt de siguranță națională.

„(...) Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate. Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte. Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora”, a susținut curtea, în argumentarea soluției.