Caricatură și literatură. Istoriile lui Alex Ștefănescu

Caricatură și literatură. Istoriile lui Alex Ștefănescu

Caricatura, literatura și Costel Pătrășcan formează un triunghi amoros. Este un caz rar în viața noastră culturală, unde cei mai mulți caricaturiști, monogami convinși, se devotează exclusiv caricaturii. Brăilean cunoscut în toată România și în alte cîteva țări ale lumii, Costel Pătrășcan este unul dintre puținii caricaturiști care au cultură literară.

Multe dintre caricaturile lui rezultă dintr-o ingenioasă asociere a desenului cu literatura. Unele mi-au plăcut atât de mult încât le țin minte și le povestesc în diferite împrejurări (spunând cui aparțin!). O femeie trage cu urechea la ușa Poliției și reflectează: „Aud materia plângând”.

Hingherii, înarmați cu lațuri, îi întreabă pe trecători: „L-ați văzut cumva pe Zdreanță?”. Un copil îl anunță pe tatăl său, care tocmai se pregătește să citească ziarul: „Mama-i dusă-n sat cu doru...” Tatăl, gelos, îl întreabă cu o figură sumbră: „Doru și mai cum?”. Doi bărbați discută: „A ruginit frunza din vii...” „Asta nu-i nimic. Să vezi industria...”

Câțiva lucrători de la spații verzi se odinnesc cu cazmalele alături, iar unul dintre ei le citește cu glas tare dintr-o carte: „Căci din repaos m-am născut,/ Mi-e sete de repaos”. Și tot el le explică:„De aici înțelegem că românului nu i-a plăcut niciodată munca.”

Un polițist îl surprinde pe un hoț care tocmai a spart o locuință și îi recită: „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Pe terenul de fotbal, înaintea executării unei lovituri libere, se formează un zid din jucători, care fac binecunoscutul gestul al protejării testiculelor. Unul dintre ei explică: „Eu? Îmi apăr sărăcia...” În fața unui pisoar de perete, un bărbat o îndeamnă pe o femeie: „Zoe, fii bărbată!” Într-un sat în care se instalează, în zilele noastre, stâlpi și cabluri pentru alimentarea cu curent electric, un sătean exclamă: „Că mii de ani i-au trebuit luminii să ajungă!”

Costel Pătrășcan nu face numai caricaturi literare. Este multilateral, practică toate genurile de grafică satirică, de la cea care pleacă de la jocuri de cuvinte și până la cea pe teme sociale, morale și politice. Este rău, dar bun. Îi critică pe semeni, dar îi iubește. Se amuză pe seama lor, dar și pe seama sa.

Ca să fiu sincer, râde și de mine, iar eu nu mă supăr. Este adevărat, râde într-un mod care-mi convine. Într-o caricatură apare un reporter care face un sondaj de opinie pe stradă, întrebându- le pe femei: „Între Brad Pitt și Antonio Banderas pe cine preferați?” Iar femeile îi răspund.pe „Alex. Ștefănescu” (am postat această caricatură pe facebook și numeroase doamne și domnișoare au comentato; cel mai ironic comentariu a fost al Silviei Colfescu, directoarea Editurii Vremea: „Cine sunt Brad Pitt și Antonio Banderas?!”).

Costel Pătrășcan merge la numeroase întâlniri cu publicul, în toată țara, își proiectează caricaturile pe un ecran, le comentează cu umor și are de fiecare dată succes. M-am numărat și eu printre cei care l-au aplaudat.

De curând i-a apărut o nouă carte de caricaturi, pe coperta căreia stă scris cu litere mari „PAS CU PAS” și cu litere mici „reînvățăm să râdem” (ca să se știe că nu e cartea lui Klaus Iohannis!). Din simpatie pentru cititorii ziarului „Evenimentul zilei”, reproduc în acest număr câteva caricaturi, de un umor irezistibil, din cuprinsul cărții.