Un portal de știri dedicat afacerilor europene, EU Today, a publicat un raport dur privind sistemul justiției din România, care analizează motivele pentru care reformele judiciare și penale care au fost solicitate României înainte de aderarea la UE nu au fost încă îndeplinite. În Raport se vorbeşte despre implicarea serviciilor secrete în actul de justiție, precum şi despre condițiile inumane din penitenciare. Raportul poartă un nume sugestiv: „Justiție în stil românesc: corupție, politizare, lipsa reformelor”

Raportul, întocmit de publicația EU Today, este unul critic la adresa sistemului judiciar din România, evidențiind amestecul binomului Servicii secrete - DNA în actul de justiție.

Autorul Raportului, Gary Cartwright - fost membru al staff-ului Parlamentului European şi editor al publicației EU Today - scrie că şefa DNA Laura Codruța Kovesi este anchetată disciplinar de Inspecția Judiciară pentru fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, alături de adjunctul ei, Marius Iacob.

Despre SRI, Raportul notează că are un aparat supradimensionat, estimat la 12.000 de agenți (n.r. - autorul Raportului citează ziarul Adevărul) de două ori mai mulți decât serviciul secret al Franței, care are o populație de trei ori mai mare decât cea a României şi semnificativ mai mulți agenți decât contraspionajul german. „Chiar aici, în Parlamentul European, suntem atenți la ce spunem în fața altor români, pentru că oricine ar putea fi un agent sau un informator”, i-ar fi spus lui Gary Cartwright, sub protecția anonimatului, un europarlamentar român.

Raportul aminteşte şi de lucrările Comisiei pentru controlul SRI din Parlamentul României, pornind de la celebra afirmație a generalului Dumitru Dumbravă, care atesta prezența serviciului secret în „câmpul tactic”, cu referire explicită la procesele din instanțe.

„Aceste afirmații au declanşat semnale de alarmă, atât pe plan intern cât şi extern, dat fiind faptul că legea interzice amestecul SRI în anchetele şi procesele penale. (...) Temerile au fost departe a fi spulberate atunci când la aniversarea a 25 de ani de activitate a SRI, Eduard Hellvig, şeful serviciului, a înrăutățit lucrurile explicând că magistrații trebuie monitorizați pentru a se evita situațiile din trecut în care unii judecători sau procurori au uitat pe drum că trebuie să servească Statul Român”, se arată în documentul citat.

Tot în Raport se aminteşte că până la decizia Curții Constituționale din 2016, SRI „ținea spatele” DNA în lupta anticorupție, făcând circa 20.000 de interceptări pe an.

„În februarie 2016, Curtea Constituțională a României a declarat folosirea interceptărilor făcute de SRI în procesele penale este neconstituțională, chiar dacă au fost făcute cu mandat. (...) Pe fundalul acestei complicități între instituțiile de aplicare a legii, rata condamnărilor obținute de DNA este una impresionantă, de 92 la sută”, se arată în Raport.

Tot în Raport scrie că SRI a avut interesul să controleze şi mass-media: „Primul caz a fost în 2010, când SRI era interesat să controleze Realitatea Tv, via Sebastian Ghiță, apoi conducerea grupului Intact. Al treilea caz a fost când fostul director adjunct al SRI Florian Coldea i-a spus domnului Sârbu (n.r. Adrian Sârbu, patronul Mediafax) că avea decizia în cazul lui Dan Voiculescu, înainte ca instanța să se pronunțe. Şi domnul Sârbu a susținut că SRI a încercat să se amestece în politica editorială a unor instituții media, prin intermediul unor oameni apropiați de serviciile secrete”.

​

Dosare grele, studii de caz în Raportul EU Today

Raportul întocmit de publicația EU Today scrie că şefa DNA, Laura Codruța Kovesi, „a fost ea însăşi implicată în controversatul dosar al fostului procuror şef anti-crimă organizată Alina Bica (foto)”. Raportul prezintă alte cazuri celebre din Justiția românească instrumentate de DNA: cel al lui Puiu Popoviciu, al lui Dan Voiculescu, al lui Ioan Niculae şi al lui Dan Adamescu.

„Bica a fost arestată în lumina reflectoarelor media şi a îndurat peste opt luni de închisoare înainte să înceapă procesul. (...) Există suspiciuni că SRI ar fi jucat un rol în demararea anchetei, după ce aceasta nu a cooperat cu serviciul de informații. Ea a refuzat solicitarea de a reține anumite persoane în anumite momente. Bica a susținut că general-locotenentul Florian Coldea i-ar fi spus, pe vremea când era la vârful SRI: nu eşti potrivită pentru poziția pe care o ai, ar trebui să îți revizuieşti atitudinea, altfel nu vei sfârşi bine”.

Despre Puiu Popoviciu Raportul scrie că DNA ar fi „umflat” prejudiciul din dosarul terenurilor Universității de Ştiințe Agronomice. În privința lui Dan Voiculescu, Raportul notează că acesta a fost condamnat pe nedrept la pedepsa de 10 ani de închisoare pentru „afacerea ICA”. Despre Ioan Niculae documentul aminteşte că acesta a câştigat procesul cu Fiscul, care îl acuza că nu a plătit taxe de 120 de milioane de euro, dar a fost condamnat apoi pentru finanțarea ilegală a PSD.

Raportul aminteşte şi de cazul lui Dan Adamescu, în prezent decedat, într-un capitol dedicat condițiilor inumane din penitenciare.

Extrădările din statele UE ar putea fi suspendate

Raportul EU Today tratează pe larg şi problema supraaglomerării şi a condițiilor inumane din penitenciarele din România. La finalul documentului sunt transmise trei recomandări.

Prima dintre ele este ca extrădările suspecților sau inculpaților din țările membre ale Uniunii Europene către România să fie suspendate până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabileşte că sistemul penitenciar din țara noastră a ajuns la standardele europene.

A doua se referă la reevaluarea, la nivelul UE și la nivelul statelor membre, a răspunsurilor oficiale la mandatele europene de arestare inițiate în România.

A treia este în legătură cu Marea Britanie care, după retragerea din UE în martie 2019, ar trebui să ia în considerare cu atenție răspunsul la Notificările Roșii ale Interpolului (n.r. - mandate de arestare), emise de autoritățile române.

Raportul face referile la cazul omului de afaceri Dan Adamescu, decedat în timp ce executa pedeapsa de patru ani de închisoare. În document se arată că Adamescu era ținut într-o celulă alături de alți opt deținuți, în condiții mizere. „Avea grave probleme medicale, dar nu a fost lăsat să se trateze în străinătate. La un moment dat, i s-a refuzat accesul la medicamentație timp de o lună. Adamescu a murit de septicemie, în detenție, pe data de 24 ianuarie 2017”, se arată în Raport.

Documentul prezintă şi statistici ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, potrivit cărora 113 deținuți români au murit în anul 2015 în puşcăriile din România, iar în anul 2014 - 122, în peste 80 la sută din cazuri fiind vorba de decese cauzate de boli sau infecții. Restul deceselor au loc în urma sinuciderilor.

Pe fondul acestei realități, scrie în Raport, Curtea Europeană a Drepurilor Omului a statuat că în România condițiile de detenție sunt „inumane şi degradante”.

Cel mai recent exemplu din Raport este moartea unui deținut de 33 de ani, bolnav psihic, care a survenit la scurt timp după ce a fost adus din Marea Britanie şi încarcerat la Rahova, unde nu a avut parte de atenție medicală adecvată.

Greșeli flagrante într-un dosar greu al DNA

Încă o lovitură pentru Direcția Națională Anticorupție (DNA) într-un dosar extrem de greu! Mai exact, Curtea de Apel Brașov a constatat neregularitatea rechizitoriului DNA privind descrierea faptelor reținute în sarcina lui Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov.

Instanța a dispus excluderea mai multor probe care au fost administrate pe lângă lege. Reamintim că Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată, în 17 decembrie 2014, de procurorii DNA Braşov, el fiind acuzat de „abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracţiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influenţă şi instigare la tentativă la abuz în serviciu”.

Concret, Curtea de Apel Brașov a constatat neregularitatea rechizitoriului DNA referitor la descrierea faptelor reținute în sarcina a cinci inculpați, în ceea ce privește omisiunea precizării în rechizitoriu a numărului actelor materiale și a descrierii corespunzătoare a fiecărui act material.

De asemenea, instanța a constatat un alt aspect extrem de grav. Și anume că anumite probe au fost administrate în cursul urmăririi penale cu încălcarea legii. Motiv pentru care ele au fost excluse din dosar. Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Brașov a dispus excluderea copiilor a zeci de declarații de martor și suspect din alte cauze, care fuseseră atașate la dosarul lui Căncescu.

Comisia Europeană, reacție dură la adresa Legilor Justiției

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vice președintele CE, Frans Timmermans, au susținut, ieri, o declarație comună în care se arată „îngrijorați” de evoluțiile recente din sistemul judiciar din România.

Oficialii europeni au susținut că „o condiție esen țială pentru a putea renunța treptat la MCV este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile”. Cu alte cuvinte, coaliției de guvernare PSDADLE i se cere să regândească „modificările aduse legilor justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția”, întrucât riscă „pericolul regresării”.

„Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse” și „să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei”, se arată în declarația europenilor.

Parlamentul European va discuta pe 7 februarie, în cadrul reuniunii sale plenare de la Strasbourg, despre „amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”, cu declarații ale Consiliului şi Comisiei, conform agendei legislativului comunitar.

Reacțiile politicienilor de la București 

Ca urmare a mesajului adresat României de Juncker şi Timmermans, şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi şeful Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au adresat la rândul lor un comunicat. „Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituținale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel ca descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare şi obiectivă asupra reformei justiției din România.

În acest sens, subliniem că mecanismele de control constituțional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfăşurare, iar Curtea Constituțională urmează să se pronunțe.

La rândul lor, liberalii au emis un comunicat potrivit căruia costul pentru România al poziției oficiale a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui, Frans Timmermans, cu privire la modificarea legilor justiției, este „afectarea gravă a imaginii țării noastre în plan european şi internațional”.