Cris Terheș despre decizia de neconstituționalitate dată de CCR: „Aduce normalitatea democrației în justitie”

Cris Terheș despre decizia de neconstituționalitate dată de CCR: „Aduce normalitatea democrației în justitie”

Chris Terhes, președintele Coaliției românilor din America pentru combaterea corupției, a comentat pe Facebook decizia Curții Constituționale referitor la condiționarea accesului pentru apărare la informațiile clasificate din dosare de autoritatea emitentă.

CCR a decis ca fiind neconstituțională solutia legislativa care conditionează accesul pentru aparare la informatiile clasificate din dosare "de permisiunea autorității publice care a clasificat informația (autoritatea emitentă), soluție pe care Terheș despre care spune că „aduce normalitate în justiție”, întrucât are rolul de a elimina „securismele introduse prin Noile coduri sau ramase din Codul comunist”.

Cris Therheș își argumentează afirmația într-un amplu comentariu pe contul său de socializare: 

„In fapt, securistii dadeau procurorilor "informatii clasificate" care niciodata nu erau prezentate celui acuzat, acele informatii erau puse intr-un dosar separat la care numai judecatorul avea acces, dar la care si despre care cel acuzat fie habar nu avea, fie nu avea acces la ele.

Adica 2 din 3 care erau implicati in proces, judecatorul respectiv procurorul, aveau acces la informatii din dosar la care apararea nu avea.

Asa ceva numai in justitia sovietica se practica. Va aduc aminte ca dupa anul 1948 romani au fost condamnati la puscarie sau chiar moarte nu doar pe baza de astfel de informatii, dar pe baza de legi care nu erau publice si a caror continut numai procurorii si judecatorii il stiau. 

Vede-se ca practica asta de justitie sovietica stalinista a ramas, iata, in justitia romaneasca pana in ziua azi.

Un principiu de baza al justitiei dintr-un stat de drept e faptul ca toate partile au acces la informatiile din dosar. 

Folosindu-se de acest argument, CCR spune: "protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. 

Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător.

De altfel, Curtea a reținut că însăși Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că  ”Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale [n.n. clasificate] în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar”."

Oare cati romani au fost condamnati si au facut puscarie dupa Revolutie pe astfel de procese staliniste? 

Propaganda Noii Securitati din presa spune ceva despre decizia asta?”