Protestele magistraților- desfășurate astăzi- nu se încadrează în sfera legalității. Magistrații participanți încalcă o serie de articole din Constituția României și din Legea nr. 62/2011 a dialogului social. Aceștia au fost instigați de către judecătorul Cristi Dănileț și procurorul Alexandra Lăncrănjan.

În ultimele zile,judecătorul Cristi Vasilică Dănileț, fost membru al CSM revocat în mandatul său, și de procuroarea DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan, cea care a găsit anostă materia drepturilor omului, de incitare a magistraților la încălcarea statutului lor și a legilor în vigoare au îndemnat magistrații să iasă la proteste împotriva OUG de modificare a legilor Justiției. 

Conform Lumea Justiției,  magistrații ce vor lăsa antrenați în ieșiri în stradă și greve nelegale de către Lăncrănjan, Dănileț și alți activiști vor suferi consecințe. 

Publicația consideră că primii afectați sunt chiar justițiabilii. Argumentul pe care se bazează este postarea Dănileț pe Facebook conform căreia, în săptămâna 25 februarie – 1 martie 2019, va fi suspendată activitatea în instanțe și parchete, în semn de protest împotriva legilor și ordonanțele emise de Parlament și Guvern și împotriva Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.

Aceste acțiuni vin în contradicie cu legea, mai ales că judecătorii au obligația de a se supune legii, fiindu-le interzis să se ridice împotriva unei legi, în stradă, de capul lor. Protestele magistraților creează în mentalul justițiabililor temerea că judecătorii și procurorii nu vor aplica legea în dosarele pe care le judecă din motivul că nu sunt de acord cu o anumită lege sau normă.

Cu alte cuvinte, un magistrat poate fi oricând recuzat de justițiabili pe motiv de lipsă de imparțialitate pentru că unii magistrați au luat parte la proteste și s-au implicat în acțiuni politicianiste. 

În aceste condiții, este necesară luarea unei poziții față de acțiunea celor care reprezintă puterea judecătorească împotriva unor legi și decizii emise de celelalte două puteri ale Statului, Executivă și Legislativă.

Unii magistrați au preferat protestele în locul înaintării unor adrese oficiale asumate de CSM, ori prin scrisori însușite de asociații profesionale ale magistraților, recunoscute, prin care s-ar fi informat Guvernul și Parlamentul cu privire la nemulțumirile magistraților și s-ar fi solicitat dezbateri în vederea soluționării acestor nemulțumiri. 

Constituția și Legea dialogului social prevăd următoarele aspecte de care unii magistrați nu vor să țină cont:

Art. 124, alin. 3: „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”.

Art. 132, alin. 1: „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii (...)”.

Legea nr. 62/2011 a dialogului social prevede la articolul 202: „Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii (...)”.