Merkel se gudură pe lângă Trump! De ce și-a schimbat brusc cancelarul german atitudinea?
- Adrian Dumitru
- 15 august 2019, 11:33
Cancelarul german pare să-și fi schimbat semnificativ viziunea cu privire la cheltuielile cu apărarea. Într-o declarație făcută marți (13 august), la un seminar organizat de ziarul local Ostsee Zeitung în orașul Stralsund de la Marea Baltică, Angela Merkel a declarat că ia în serios angajamentul făcut față de aliații din NATO ai Germaniei de a crește în continuare cheltuielile cu apărarea către 2 la sută din PIB. „Am spus că vrem să atingem 1,5% până în 2024”, a declarat Merkel, adăugând că bugetul apărării va înregistra o altă creștere a cheltuielilor până la nivelul de 1,41% în 2020, conform proiecțiilor recente.
„Mai avem de depus multă muncă în următorii ani”, a spus Merkel, care s-a declarat convinsă că Germania își va îndeplini obiectivul de a aloca 1,5% până în 2024. În acest context, liderul de la Berlin a subliniat că Germania nu a încălcat acordul privind cheltuielile pentru apărare al NATO, convenit în timpul summitului din Țara Galilor din 2014, pentru că atunci țările membre au convenit doar să ridice cheltuielile cu apărarea „către 2%”. „Deci aceste măsuri sunt în direcția unor cheltuieli de 2% și vom continua să mergem în această direcție și după 2024”.
Chiar dacă vi se par minore, concesiile pe care Merkel e gata să le facă lui Donald Trump au o semnificație deosebită. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri eșecul Germaniei de a majora cheltuielile cu apărarea la 2% din producția economică, dar s-a izbit în permanență de refuzul germanilor. Iritarea americanilor pe acest subiect a tot crescut, ajungând recent până la a amenința că vor muta trupele americane din Germania în Polonia. „Polonia respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB (pentru apărare n.r) în conformitate cu obligațiile NATO. Germania nu. Am fi încântați să primim soldații germani aflați în Germania în Polonia”, a avertizat Georgette Mosbacher, ambasadorul SUA la Varșovia. Aproape în același timp, ambasadorul american în Germania, Richard Grenell, a ridicat tonul. „Este într-adevăr insultător să presupunem că americanii, contribuabilii americani, ar trebui să plătească în continuare pentru cei 50.000 de soldați americani din Germania, în timp ce germanii cheltuiesc excedentul bugetar pentru programele naționale”.
Să fie aceste amenințări motivul pentru care Berlinul pare acum mult mai doritor să achite nota de plată pentru NATO? După părerea mea, nu. Confruntată cu amenințarea recesiunii (din cauza războiului economic dintre SUA și China, dar și a iminentei ieșiri a Marii Britanii din UE), Germania nu-și poate permite o răcire și mai mare a relațiilor cu Statele Unite. Nu mutarea soldaților americani în Polonia îngrijorează cel mai mult Berlinul, ci eventualele represalii tarifare pe care Trump le-ar putea declanșa împotriva producătorilor germani de automobile. În același registru al concesiilor făcute americanilor se înscrie, de altfel, și recent adoptatul acord dintre UE și SUA privind creșterea importurilor de carne de vită (netratată cu hormoni) din America. De altfel, germanii speră (după cum scrie Deutsche Welle) să aibă de câștigat din războiul economic dintre Statele Unite și China.
Potrivit simulărilor asumate de oficiosul guvernului german -Deutsche Welle, în condițiile în care China va răspunde cu o creștere de 10 la sută a tarifelor pe bunurile importate din Statele Unite, Germania ar putea câștiga suplimentar 323 de milioane de euro. Din mărirea cu 10 la sută a tarifelor puse de americani pe mărfurile chinezești, Germania ar putea obține (prin creșterea exporturilor sale) un spor de numai 94 de milioane de euro. Chiar va reuși Germania să speculeze războiul dintre cei doi coloși? Greu de crezut! Mai degrabă va avea de pierdut. Oricum, din toate calculele, germanilor le-a rezultat probabil că cea mai bună soluție ar fi să cotizeze ca să mai atenueze conflictele cu americanii, mai precis să cumpere armament din Statele Unite ale Americii. Pentru că, în esență, ceea ce cere Trump partenerilor europeni nu este numai să investească mai mult în propria apărare ci, mai ales, să cumpere de la americani.