Nu mai puțin de 71% dintre palestinieni sunt de acord cu atacul terorist din 7 octombrie, iar 91% neagă crimele comise de teroriștii din Hamas.
Palestinienii de rând susțin terorismul
Opinia publică palestiniană de după 7 octombrie e descurajatoare și alarmantă, scrie Michael Milshtein pe Ynet News. Și nu există vreo entitate externă care să poată determina o schimbare profundă a perspectivei palestiniene, și cu siguranță nu a modului în care își definesc ei inamicii.
O asemenea schimbare necesită o auto-contemplare și o autocritică dură, cum s-a întâmplat după 1945 în Germania, însă așa ceva nu se petrece acum.
Chiar și după exprimarea a tot felul de rezerve și explicații atenuante, e greu să ignori tendințele înfiorătoare dezvăluite de un sondaj realizat printre palestinieni referitor la războiul din Gaza și publicat săptămâna trecută.
Un sondaj cu rezultate înfiorătoare
Deși rezultatele sondajului trebuie categoric acceptate numai cu prudență, mai ales că a fost realizat în vreme de război și în regiuni în care localnicilor le-ar putea fi frică să răspundă sincer, tendințele care se profilează sunt semnificative, s-au confirmat repetat pe parcursul războiului și sunt coroborate de realitatea din teren.
Sondajul trimestrial a fost realizat de Palestinian Center for Policy and Survey Research (PCPSR), condus de cel mai reputat profesionist palestinian în domeniu, dr. Khalil Shikaki. Cea mai uluitoare constatare pentru israelieni a fost prezentă și în sondajul din decembrie, întrucât e expresia unui „comportament bipolar” care ar fi „tradițional” la palestinieni.
Atacul din 7 octombrie beneficiază de o aprobare copleșitoare (71%), secondată de negarea aproape deplină a crimelor de război comise de Hamas (91%). Din contră, respondenții au acuzat Israelul de comiterea unor astfel de crime (94%) și au subliniat că palestinienii sunt victimele în această relație.
Artistă ucisă de teroriştii palestinieni / Sursa foto Instagram
„Civilii” palestinienii ar susține gruparea teroristă Hamas
Sondajul mai relevă un sprijin fără precedent pentru Hamas (34%, comparativ cu 17% pentru Fatah [entitatea politică care controlează Autoritatea Palestiniană și administrează parțial Cisiordania - n.trad.]), satisfacție în privința comandantului Hamas din Gaza, Yahya Sinwar (65%), și preferința pentru un regim Hamas după război, mai degrabă decât un sistem politic bazat pe clanurile familiale ori o administrație controlată de Israel.
Mai mult, sondajul demonstrează admirație pentru entități externe ostile Israelului ori nocive pentru el, chiar și dacă acestea sunt fie incapabile să-i ajute pe palestinieni, fie sunt cu totul indiferente față de cauza lor (Yemen, Hezbollah, Iran, Rusia). Concomitent, palestinienii denotă dispreț pentru cei care-i ajută, mai ales SUA, care se bucură de apreciere din partea a numai 1% din respondenți.
Pe plan intern, palestinienii continuă să sprijine covârșitor alegerea lui Marwan Barghouti, un înalt responsabil al Fatah încarcerat în Israel din 2002, drept următor președinte (înfrânge oricare alt candidat, în orice scenariu), ignorând complicații precum faptul că acum e după gratii ori că numele lui e sinonim cu mesaje teroriste care foarte probabil i-ar lansa pe palestinieni pe o traiectorie de escaladare a conflictului cu Israelul.
Palestinienii ar vrea să-l dea jos pe antisemitul moderat Abbas
Foarte mulți sunt pentru debarcarea actualului președinte al Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, în Cisiordania procentul fiind de 93%.
Rezultatele acestui sondaj ar trebui să-i ghideze pe cei care se ocupă cu concepția strategică a unui viitor sistem palestinian, mai ales în raport cu obiectivul dez-radicalizării avansat de Netanyahu în documentul publicat recent de el, „Ziua de după”.
Nu există vreo entitate externă care să poată determina o schimbare profundă a perspectivei palestiniene, și cu siguranță nu a modului în care își definesc ei inamicii.
O asemenea schimbare necesită o auto-contemplare și o autocritică dură, cum s-a întâmplat după 1945 în Germania, însă așa ceva nu se petrece acum. Faptul că nu există nici măcar un singur politician ori intelectual palestinian de seamă care să fi condamnat atrocitățile din 7 octombrie e grăitor în acest context.
Tunel al teroriștilor palestinieni / Sursa foto X
Un conflict imposibil de soluționat
Rezultatele sondajului se corelează cu un termen des pomenit după 7 octombrie în Israel, „deziluzie” - o redescoperire a realității că cele două comunități se află pe marginile opuse ale unei adânci falii culturale, referitoare inclusiv la asemenea chestiuni precum etica, adevărul și tratamentul rezervat alterității.
Rădăcinile acestui conflict capătă și ele un nou înțeles: majoritatea israelienilor consideră că argumentele obișnuite referitoare la ocupație și dificultăți economice sunt inadecvate pentru a explica ferocitatea de care au dat dovadă palestinienii pe 7 octombrie, alimentată de o ostilitate ideologică enormă, profund înrădăcinată, iar nu de motive ce pot fi soluționate prin intermediul inteligenței.
Dilemă fără ieșire pentru Israel
Israelul este prin urmare obligat să ajungă la două concluzii care se bat cap în cap: dacă, pe moment, nu e loc pentru o coexistență fără granițe cu palestinienii (mai ales într-un stat bi-național), se pare totodată că și o independență deplină a palestinienilor, conferită unui sistem distrus, lipsit de conducători și ostil, ar reprezenta o amenințare existențială pentru Israel.
În consecință, conducerea de după război a Israelului va trebui să cântărească prudent și rațional promovarea unei separări fizice care să comporte cât mai puține riscuri, de exemplu prin înființarea unei entități palestiniene cu granițe, dar ale cărei porți ar urma să fie controlate pentru o perioadă nedeterminată de către Israel.
(Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)