Evenimentul zilei vă prezintă câteva din cele 18.000 de file ale dosarului cu nume de cod "Utopicul".

  Evenimentul zilei este în posesia unui document din arhivele Securităţii, care confirmă că fostul lider ţărănist Corneliu Coposu era urmărit în permanenţă de organele represive ale statului comunist.

La sfârşitul săptămânii trecute, Virgil Tarău, vice preşedinte al CNSAS, a declarat la un simpozion de la Zalău, că "Seniorul" – cum a fost supranumit Corneliu Coposu – a fost urmărit de 500 de ofiţeri de Securitate, în perioada 1960-1989.

Conform spuselor lui Virgil Tarău, citat de Agerpres, numele de cod dat de securişti lui Coposu era "Utopicul". "Era un utopic pentru că nu încetase să spună prietenilor, mai buni sau mai puţin buni, unii interpuşi, altii, aş spune, prieteni de rea credinţă, nu înceta să spună că el luptă împotriva totalitarismului şi că el crede că România poate să devină democratică", a declarat vicepreşedintele CNSAS. Tot el a spus că, pentru Corneliu Coposu, securiştii au utilizat toate mijloacele de supraveghere, inclusiv de instalarea de microfoane în fiecare cameră a apartamentului lui din Bucureşti.

Prin documentul pe care îl are, Evenimentul zilei arată că şi în apartamentele prietenului liderului ţărănist fusese montată tehnică de ascultare, astfel încât ofiţerii să cunoască fiecare mişcare a lui Coposu.

În transcrierea înregistrării ambientale pe care o avem şi care poartă ca dată "8.10.1988", Seniorul este numit simplu "Cornel". Veţi constata că, aşa cum sublinia şi Virgil Tarău, "sunt informaţii extrem de interesante despre lumea românească în termenii atitudinilor publice, a felului în care oamenii gândeau, a felului în care oamenii se manifestau, a felului în care oamenii au încercat să îşi administreze relaţia cu un regim totalitar".

Documentul Securităţii cuprinde atât transcrierea după înregistrarea audio a convorbirii dintre Corneliu Coposu şi prietenul lui "Costin", cât şi relatarea ofiţerului de filaj care a întocmit Nota. Am ales câteva fragmente edificatoare.

"Rămas singur, C (n.r. Costin) se aude cum circulă prin cameră, după care dă drumul televizorului şi vizionează emisiunile transmise de postul nostru de televiziune. În jurul orei 16.30, la C soseşte femeia cu brânză şi smântână. C îi cumpără lui Cornel un borcan de smântână şi un kg de brânză. După plecarea femeii, C se "bagă" în pat şi-l aşteaptă pe Cornel. În jurul orei 16.50 soseşte Cornel. C se lamentează cât este de răcit.(...)

După ce îşi ia brânza şi smântâna, Cornel merge la baie să vadă ce defecţiune are chiuveta. (...)

C: Dar ce-ai spus, că E.L. (n.r. radio Europa liberă) suplimentează asemenea porcării, că i-a pus la dispoziţie lui Silviu Brucan post?!! CO: Da, dragă, aştia nu urmăresc decât interesul momentan de a se manifesta şi eventual de a face senzaţie, că din cauza asta mi-e ciudă şi pe Giorgescu ăsta... (se termină caseta) ...respectivele posturi urmărind un anume interes aproximativ delimitat de americani se pretează la orice, adică, de pildă este în stare să sacrifice nişte oameni publicându-le numele pentru ca să le fie mai senzaţional reportajul lor.

C: Da şi ăştia să tragă aici ponoasele. CO: Da şi pe urmă oamenii respectivi nu ştiu pe unde să scoată cămaşa. Ce să-i faci, asta este!! De altfel, la ăştia ce să te aştepţi de la ei, că ăştia sînt toţi foşti comunişti.

C: Toţi sînt foşti comunişti. CO: Da. Aveam pe unul care a fost de-al nostru, s-a pensionat."

Interesant este că ofiţerul parcă nu are curaj să scrie în Notă numele lui Ceauşescu, fiindcă scrie, punând ghilimele, "şeful statului nostru".

Liderul PNŢ-CD, 17 ani de detenţie

Născut în 1914, la Bobota, Corneliu Coposu a fost un apropiat a lui Iuliu Maniu, al cărui secretar politic a fost începând cu 1940. În 1945, Coposu a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj, pentru ca în iulie 1947 să fie arestat, împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit "Înscenarea de la Tămădău".

În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenţie, fiind angajat ca muncitor necalificat la o intreprindere din Bucureşti. În ianuarie 1990, Coposu a reînfiinţat partidul ţărănesc, sub titulatura Partidul Naţional Ţăranesc Creştin şi Democrat (PNŢ-CD), al cărui preşedinte va fi până la decesul său, în 1995.