În loc de tort, muzeografii din centrul Capitalei au pregă tit zile pline cu evenimente: astăzi şi mâine, bucureştenii sunt aşteptaţi la „Şuţu“ cu lansări de carte, expoziţii şi un tur de sărbătoare.

După ce ieri s-a organizat sesiunea de comunicări „Unirea Principatelor Române, cheia de boltă a edificiului naţional românesc“, astăzi, de la ora 12.00, elevii Capitalei participă la concursul „La pas prin Bucureşti“. „Mâine, aniversarea muzeului va fi marcată de mai multe evenimente, care vor începe de la ora 11.00. Vor fi înmânate diplome de onoare muzeografilor care au pus bazele muzeului în 1959, la Palatul Şuţu, şi se va lansa volumul «Bucureştii în vremi demult trecute», de Petru V. Ignat, dar şi publicaţii editate sub egida muzeului“, spune Constanţa Colea, PR-ul instituţiei.

De 5 lei ai parte de 4.330 de frânturi de Bucureşti

Pe uşa Muzeului de la Piaţa Universităţ ii intră, lunar, peste 1.000 de vizitatori. „Nu am putea să dăm o cifră exactă, întrucât la noi vin şi foarte multe persoane care beneficiază de intrare gratuită. În plus, la expoziţii şi la celelalte evenimente pe care le organiză m, intrarea este liberă. În «Noaptea Muzeelor», de exemplu, am avut 9.000 de vizitatori“, spune Constanţa Colea.

Urcând pe scara impunătoare din holul clădirii, vizitatorul dă cu ochii de oglinda veneţiană – deasupra căreia se află un medalion sculptat în lemn, ce arată chipul Irinei, soţia postelnicului Grigore Şuţu – în care se reflectă un ceas mare, special creat pentru a fi privit doar în oglindă.

Dincolo de uşile vechi, scârţâitoare ale muzeului stau 4.330 de piese de patrimoniu. De la „Zeiţa din Vidra“ – un vas de ceramică antropomorfic, şi Venus – statueta romană din bronz, descoperită în zona Lacul Tei, la hrisoavele lui Radu cel Frumos sau Constantin Brâncoveanu şi trusa de birou atribuită familiei Rosetti, la Muzeul Şuţu se reconstituie un întreg puzzle istoric al oraşului. Pe care poţi să-l analizezi, piesă cu piesă, în fiecare zi, de la ora 10.00 la ora 18.00, mai puţin lunea şi marţea. Un bilet de intrare costă 5 lei.

ISTORIE

Palatul cu fazani şi serate strălucitoare

  • Muzeul Comunal Bucureşti a fost înfiinţat, la propunerea primarului Gh. Gheorghian, la sfârşitul lunii iunie 1921.
  • Timp de 19 ani, acesta a funcţionat în Casa Moruzi, de pe Calea Victoriei, cunoscută şi sub numele de „Casa cu lanţuri“.
  • Din 1940, muzeul a fost mutat de mai multe ori: în strada Ştirbei Vodă, în comuna Rosnic (Dolj) – în timpul războiului, şi din nou în Capitală, pe Şoseaua Kiseleff.
  • În 1956, muzeul a primit ca sediu Palatul Şuţu din Bd. I.C. Brătianu, nr. 2, unde, trei ani mai târziu, a fost redeschis oficial şi poate fi vizitat şi azi. Instituţia primeşte numele Muzeul Municipiului Bucureşti în decembrie 1999.
  • Palatul Şuţu a fost reşedinţa somptuoasă a Irinei Hagi-Mosco şi a marelui postelnic C. Grigore Şuţu, clădirea – în stil neogotic – fiind ridicată, în 1833, de postelnicul Costache după planurile arhitecţilor Johan Veit şi Konrad Schwink.
  • Palatul avea o frumoasă grădină, plină cu pelicani, fazani şi păuni, şi un frumos bazin ce amintea, păstrând proporţiile, de fântânile de la Versailles.
  •  Clădirea în care se află azi istoria oraşului de pe Dâmboviţa era renumită, în secolul trecut, pentru balurile şi seratele strălucitoare ce adunau aici toată lumea bună a Capitalei.