Comunitatea românească din Ucraina se plânge că riscă să fie divizată de noua împărțirea administrativ-teritorială la care lucrează Guvernul de la Kiev. Vor degenera tensiunile într-un război diplomatic între România și Ucraina? Semne sunt.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina susține că includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componența unor macroraioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina.
Despre problemele comunității românești din această țară s-a discutat la București, într-o întâlnire a miniștrilor de externe român și ucrainean. Ministrul Aurescu a spus că discuțiile au pus accent pe modalitățile de soluționare a problemelor existente, printre care cu prioritate se află cea privind drepturile persoanelor române aparținând minorității din Ucraina. Ministrul Dmytro Kuleba susține, însă, că este o chestiune care ține de treburile interne ale Ucrainei și că nici o țară din lume nu va învăța Kievul cum să organizez administrativ și teritorial țara. Kuleba afirmă că reforma are loc în cooperare strânsă cu Uniunea Europeană, cu respectarea standardelor europene și cu respectarea drepturilor minorităților naționale. De asemenea, a adăugat că Ucraina a avut discuții substanțiale în acest sens cu Ungaria, Bulgaria și România și că există decizii care sunt echilibrate și care asigură în totalitate posibilitățile minorităților naționale de a se dezvolta în noul sistem administrativ-teritorial din Ucraina.
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a explicat că reforma administrativ-teritorială din Ucraina este, într-adevăr, o chestiune internă, dar asta nu înseamnă că tema nu poate fi discutată la nivel bilateral. "Am remarcat faptul că în Parlamentul Ucrainei, atunci când s-a luat decizia finală privind reforma administrativă, românii din diversele regiuni au fost incluși, în măsura posibilului, în aceleași unități administrativ-teritoriale, deci nu există o disipare a lor. Există în continuare un proces, din câte am înțeles, de stabilire a competențelor care se acordă fiecărei unități administrativ-teritorială - şi aici este important mai ales să ne uităm la competențele pe care comunitățile locale le vor avea și, evident, discuțiile cu cetățenii care sunt direct interesați, deci inclusiv cu cetățenii ucraineni de etnie română, fac parte din acest proces".
Pozi'ia Ucrainei rămâne, însă, neschimbată. Ministrul ucrainian de externe, Dmytro Kuleba, a declarat la București că Guvernul de la Kiev nu are nicio intenție să modifice Legea educației adoptată în 2017 și care a trezit nemulțumirea etnicilor români, care au reclamat faptul că se restricționează învățământul în limba română. La întrebarea Radio România, ministrul ucrainean a spus că legea nu poate fi modificată "ca să satisfacem cerințele altor țări", dar ministrul a dat asigurări că guvernul său e dispus să implementeze Legea educației astfel încât interesele Ucrainei și în mod concret și interesele României să fie asigurate. Dmytro Kuleba a explicat că în conformitate cu legislația Ucrainei, trecerea la noul sistem de educație, în special pentru școlile cu predare a limbii române, a fost amânată pentru anul 2023 şi, deci, mai sunt aproape trei ani la dispoziție pentru a asigura adaptarea școlilor.
Ministrul Kuleba a insistat și că Guvernul de la Kiev va acționa în așa fel încât românii din Ucraina să rămână români, dar să fie și ucraineni și integrați în societatea ucraineană.
Recomandările noastre
