Fraudarea CNAS prin reţete compensate a devenit un fenomen în ultimii ani. 13 persoane au fost reţinute, aseară, în cazul anchetei care priveşte cercetarea penală a 22 de persoane, printre care medici şi farmacişti.
La doar trei ani de la descoperirea unei adevărate reţele care se ocupa cu falsificarea reţetelor compensate, poliţiştii şi procurorii bucureşteni au dat de urma altor zeci de farmacişti şi medici care au păcălit pacienţii şi sistemul naţional de sănătate. Până aseară, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis ordonanţe de reţinere pe o durată de 24 de ore faţă de 13 inculpaţi, farmacişti şi un reprezentant al unei societăţi comerciale. Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament. Unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de aceştia erau chiar persoane decedate. Procurorii au dezvăluit şi modul în care pacienţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au fost păcăliţi. Farmacistul stabilea o legătură cu un medic specialist sau de familie. În baza înţelegerii, doctorul prescria reţete falsificate sau reale cu valoarea compensată. Reţeta ajungea la farmacistul-complice, fără ştirea pacientului. Astfel erau decontate la CNAS chiar şi medicamente expirate. Medicii primeau un comision de până la 5% din valoarea medicamentelor prescrise, iar farmaciştii obţineau un profit personal sporind artificial vânzările. Încrengătura a fost dată în vileag de o farmacistă care a depus o plângere la Poliţie. Din luna martie şi până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane, în numele cărora au fost emise reţete. Au fost aduşi la audieri 22 de membri ai reţelei. Ei sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare de mită, spălare de bani. Prejudiciul creat se ridică la aproximativ 1.600.000 lei. Încă din 2009, Ministerul Sănătăţii şi CNAS au sesizat Parchetul General despre o fraudă estimată la peste 21 de miliarde de lei vechi. Atunci, medicul Tiberiu Mogoş, din Bucureşti, a prescris 73 de reţete pe numele unor morţi. Reţeta electronică, o soluţie Surse din piaţa farmaceutică au precizat, pentru EVZ, că prejudiciul creat prin această metodă de fraudare reprezintă aproximativ 25% din bugetul alocat anual pentru medicamentele compensate. Pentru că şeful CNAS, Doru Bădescu, "a fost prea ocupat" pentru a da o reacţie "la cald", l-am apelat pe fostul şef al instituţiei, Lucian Duţă: "Înainte să-mi dau demisia, acum mai bine de patru luni, fraudele totale la sistemul naţional de sănătate se ridicau la trei-patru sute de milioane de euro anual. Analiză făcută împreună cu foruri europene. Soluţia ar fi fost introducerea sistemelor informatice: reţeta electronică şi cardul de sănătate. Despre reţeta electronică, noi am propus să fie opţională doar două luni, dar după instalarea USL la putere, din cauza incompetenţei şi a presiunilor politice, au lăsat-o până după alegeri". "Dacă aveam reţete electronice, nu mai putea da nimeni medicamente în fals pe numele morţilor" LUCIAN DUŢA, fost şef CNAS 25% din bugetul alocat de stat, anual, pentru medicamentele compensate este fraudat prin reţete falsificate CITIŢI ŞI:
- MEDICI ŞI FARMACIŞTI cercetaţi penal. IATĂ CUM ERAU PĂCĂLIŢI PACIENŢII
Recomandările noastre
