4 aprilie, ziua cea mai neagră din istoria Capitalei. 75 de ani de la bombardamentul anglo-american asupra Bucureștiului

4 aprilie 1944. Joi, 4 aprilie, este ziua în care România își amintește de bombardamentul asupra Capitalei. În aceeași zi a anului 1944, aviația anglo-americană au declanșat „ploaia cu bombe” și au produs importante pierderi materiale și umane.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe data de 4 aprilie 1944, Bucureştiul era bombardat masiv de către aviaţia anglo-americană, în urma atacului înregistrându-se importante distrugeri materiale şi numeroși morţi şi răniţi. 

Bombardamentul a vizat mai multe zone civile, în special partea centrală a oraşului, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, ținta principală fiind această gară, deoarece, prin bombardarea ei, se încerca împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, acolo unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest. 

În jurul prânzului, aproximativ 220 de bombardiere B-17, numite și „fortăreţe zburătoare” şi peste 100 bombardiere B-24 Liberador, au intrat în spaţiul aerian al României, venind de la Baza Aeriană de la Foggia din Italia și în scurt timp au fost deasupra capitalei României. 

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

În Gara de Nord se aflau câteva sute de moldoveni refugiați din zona Moldovei, care urmau să fie repartizaţi în diferite locaţii din Bucureşti şi din provincie. Printre ei erau mai ales femei, copii şi bătrâni, într-o stare de totală de deprimare şi de derută după ce fuseseră nevoiți să își părăsească agoniseala de-o viață și casele în care locuiseră atâta vreme. Aceștia au așteptat flămânzi şi obosiţi ca autoritățile să găsească locuri unde să fie repartizați. 

În momentul în care s-a dat alarma, aproape toţi au rămas în vagoane, deoarece nu aveau unde se adăposti, iar dezastrul a fost total. În urma bombardamentului, au murit majoritatea acestor refugiați. De asemenea, mii de case au fost distruse, iar cartiere precum Grant, Griviţa, Giuleşti, Triaj, Chitila, au devenit de nerecunoscut, suferind pagube enorme. 

Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului „Splendid” şi a Teatrului Național, a Ateneului Român, asupra Universității și a multor alte clădiri cu valoare de patrimoniu. Numărul victimelor bombardamentului din 4 aprilie 1944 a fost deosebit de mare.

Bilanțul oficial consemnează un număr de 2942 de morți, peste 4000 de răniţi și peste 55.000 de oameni care au rămas fără adăpost. Istoricii consideră că bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică, deoarece a fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare.

La acea vreme, Bucureștiul nu avea zone economice strategice sau de mare importanță, încât să influențeze soarta războiului. Chiar dacă rețeaua feroviară şi nodurile de comunicație sunt obiective militare și sunt atacate în timp de război, bombardarea Bucureștiului din ziua de 4 aprilie 1944 rămâne un atac fără rațiune asupra populației civile. 

Această zi tragică s-a suprapus că sărbătoarea Paștelui și este unul dintre cele mai tragice momente prin care a trecut Capitala. 

Mai multe informații despre evenimentele istorice puteți citi pe site-ul web al Evenimentului Istoric.