NATO își fortifică flancul estic. Vor fi șase centre de comandă, dintre care unul în România. Alianța Nord-Atlantică strânge rândurile în fața unei Rusii tot mai agresive pe frontul ucrainean
NATO a răspuns ieri acțiunilor agresive din estul Ucrainei, susținute militar de Rusia, prin consolidarea prezenței în țările membre din estul Europei. După jumătate de an de la summitul Alianței din Țara Galilor, unde transferul de trupe spre flancul estic a fost cap de agendă, miniștrii Apărării din cele 28 de țări membre au convenit să înființeze șase centre de comandă în cele trei țări baltice, Polonia, România și Bulgaria. În același timp, va fi înființată o forță de reacție rapidă, formată din 5.000 de soldați pregătiți să intervină în orice focar de luptă în cel mult două zile. Marea Britanie a anunțat deja că va desfășura 1.000 de soldați în estul Europei și va contribui cu personal la centrele de comandă din România și Polonia. Patru avioane ale forțelor regale britanice vor asigura securitatea aeriană a țărilor baltice.
„Agresiunea rusă”
Noile măsuri vin după ce presa internațională a scris că NATO nu a ținut pasul cu acțiunile militare ruse din estul Ucrainei, și nici cu propaganda agresivă a Moscovei. Acum câteva zile, un oficial al Alianței declara sub protecția anonimatului că Rusia a transferat cantități importante de armament greu forțelor separatiste ucrainene. „Acesta este un răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei, care a încălcat dreptul internațional și a anexat Crimeea”, a declarat, ieri, Jens Stoltenberg, secretarul-general NATO.
Ne puteți urmări și pe Google News
Măsurile luate ieri, comentează BBC, sunt, dincolo de nevoia de a asigura aliații estici de solidaritatea Alianței, o confirmare a faptului că anexarea Crimeei și violențele din estul Ucrainei nu mai sunt considerate de NATO drept o criză temporară. Din contra, blocul militar se pregătește acum de o confruntare, ideologică pentru moment, pe termen lung cu Rusia. Totuși, Alianța nu a decis înființarea unor baze militare permanente în estul Europei, așa cum s-a angajat față de Rusia, sugerând astfel Moscovei că lasă încă o portiță deschisă eforturilor diplomatice.
Merkel și Hollande, față în față cu Vladimir Putin
Într-un moment în care, dinspre Washington vin tot mai multe apeluri cu privire la livrarea de armament letal Ucrainei, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Franncois Hollande vor zbura astăzi la Moscova pentru a-i prezenta liderului rus Vladimir Putin o nouă înițiativă de soluționare a crizei ucrainene. Propunerea, care are drept punct de plecare integritatea teritorială a Ucrainei, ar putea fi pe placul ambelor părți, a dezvăluit Hollande. El a avertizat, totuși, că diplomația „nu poate merge în gol la nesfârșit”. Aflați ieri la Kiev, alături de secretarul american John Kerry, cei doi lideri europeni au semnalat că elimină din discuție perspectiva aderării la NATO a Ucrainei, una din temerile principale ale Rusiei. „Nu suntem pregătiți pentru așa ceva”, a declarat Hollande. La Kiev, Kerry a declarat, ieri, că SUA nu doresc un conflict cu Rusia, militând în continuare pentru soluții diplomatice. El a evitat să vorbească despre propunerea de înarmare a Ucrainei, dar Joe Biden, vicepreședintele american, a spus răspicat că nu crede într-o „soluție militară”.
Recomandările noastre
