21 aprilie

 

 

27 aprilie. Raportul Organizației Internaționale a Muncii prezintă dezastrul. HOROSCOPUL LUI DOM PROFESOR

 

 

Pe 21 aprilie s-au născut: Ecaterina a II-a cea Mare, regina Elisabeta a II-a, Anthony Quinn, Charlotte  Brontë, Max Weber, Oana Orlea, Lorry Wallfish.

 

În calendarul creștin-ortodox mobil sunt Sfintele Paști. A treia zi. Popular, Marţea Alba. Marţea Dracului. Mătăcălăul. Oloagele. În calendarul fix sunt Sfinţii: Ianuarie, Alexandra, împărăteasa, Filipal şi Teodor din Perga.

 

Marţea Albă se ţine pentru că se crede ca cine va lucra, va orbi. Marţea Dracului este rea de trasnete – cine cârpeste sau lucreaza va fi trasnit de Sf. Ilie. Nu este bine ca sa vada omul franghii ca este pericol de serpi. Noua marti succesive dupa Pasti, cunoscute ca ”Oloagele” se tin pentru necazuri. Oloagele se tin pentru ca sunt foarte periculoase. Copii celor care n-au ținut au ologit de picioare.

Evident o superstitie neolitica a vânătorilor şi păstorilor, o mantica divinatorie care leaga excesul alimentar si efortul, de gută sau alte coincidenţe păguboase. Dar, în Tradiţia calendarului mobil, cu o acoperire creştină evidentă, exista o multime de interdicții şi îndrumari pentru o bună sanatate a oamenilor şi a turmelor.

Nu se umblă cu mâinile prin apa, nu se spala, ca sa nu fie pericol de înec dacă pleci pe mare. Nu se prăseşte porumbul – sigur va ploua cu piatră!

Mai este un obicei aşa de vechi că nu se mai ştie de ce şi cum: se trece sarea, bulgării de sare, prin foc. „Sarea preparată în foc este bună de multe fermecătorii şi de datul vitelor de mâncare pentru sănătatea lor” (Mangiuca) Antoaneta Olteanu, CPR, 2001, pagina 627.

Folclorul este bun și frumos atâta timp cât mai există un popor care să-l practice, să-l considere al lui. Folclorul este ADN-ul poporului, fiind o îmbinare de obiceiuri, legende și povestiri, cântece și dansuri, feluri de mâncare, datini religioase, sau superstiții. Viața unui popor.

Vedeți, domniile voastre, redacțiile multor ziare paper, online sau tv s-au umplut de moldoveni și moldovence, din republică. Nu este rău, sunt frumușele foc și iubărețe. Dar au adus cu ele un ”folclor” pe care îl consideră românesc, așa au apucat ele de la părinți și bunici. Câtă greșeală! Politrucii bolșevici, după ruperea Basarabiei de țară, au început să edifice un nou folclor, folclorul moldovenesc, cu elemente ucrainiene și rusești. Pentru RSS Moldova. Așa se face că acum câțiva ani presa noastră era plină de ”marea sărbătoare românească Iurea”. Care este Sf.Gheorghe pe stil vechi, o sărbătoare ucrainiană. Am luat atitudine, dar acum ce să fac, este plin netul de obiceiuri ucrainiene și rusești date ca tradiție autentică românească de Sfintele Paști.

Am avut și avem mari folcloriști, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, preotul Simeon Florea Marian, Tudor Pamfile, Elena Niculiță-Voronca, Gorovei, Speranția, Antoaneta Olteanu etc etc. Am în mână o carte impresionantă  ”Dicționarul folcloriștilor” edificată de S.C. Stroescu și Iordan Datcu, în anul 1979, la Editura Științifică, în care, în 500 de pagini sunt pomeniți câteva sute de etnografi și folcloriști. Mă tem că în trecut se făceau multe studii și acțiuni pentru păstrarea ființei naționale. Ceea ce, în prezent, se distruge.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE