În fiecare an, la data de 26 iunie, este celebrată Ziua Drapelului Național. Cu ocazia acestei zile speciale, în Capitală și în toate municipiile reședință de județ, sunt organizate ceremonii publice dedicate înălțării Drapelului Național.
Totodată, sunt organizate ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, precum și manifestări cu caracter evocator dedicate istoriei patriei.
La data de 26 iunie 2023, Ziua Drapelului Național va fi celebrată în București printr-o ceremonie publică ce va începe la ora 10.00. Evenimentul va avea loc în Piața Tricolorului, amplasată în fața Palatului Cercului Militar Național. Ceremonia este organizată de Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București.
Drapelul, simbolul națiunii românești
Drapelul reprezintă, alături de stemă, sigiliu și imn, un simbol național, conform prevederilor Constituției României din 1991. Potrivit formulării actuale a Constituției, Articolul 12 stipulează că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aranjate vertical, în următoarea ordine, începând de la lance: albastru, galben, roșu”.
La data de 14/26 iunie 1848, Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească a decretat Drapelul Național ca simbol național pentru prima dată. De-a lungul istoriei, Drapelul Național nu a suferit modificări majore, cu excepția distribuției culorilor, care au fost ajustate în ceea ce privește proporția și poziția.
Există o legendă răspândită în întreg teritoriul românesc conform căreia culorile roșu, galben și albastru ar fi fost folosite încă din vechime de către români ca simbol al lor sau de către alte popoare pentru a-i reprezenta pe aceștia.
La începutul secolului al XIX-lea, tricolorul devine un simbol al națiunii românești. O observație importantă este prezența celor trei culori în canafii și în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu.
În cadrul acestei răscoale, tricolorul primește pentru prima dată semnificația specifică: „Libertate (reprezentată prin albastrul cerului), Dreptate (simbolizată de galbenul ogoarelor) și Frăție (reprezentată prin roșul sângelui)”.
Ordinea și aranjamentul culorilor în drapel au fost stabilite de către Adunarea Deputaților în ședința din 26 martie 1867. Culorile drapelului erau dispuse într-o orientare verticală.
Stema țării era prezentă doar pe drapelele armatei și cele ale principatelor, fiind plasată în centru, în timp ce drapelele civile rămâneau fără stemă. Aceeași distincție era făcută și pentru pavilioanele marinei militare și cele civile.
Rolul drapelului în Războiul de Independenţă
Pe durata Războiului de Independență din 1877-1878, curajul și eroismul soldaților români au fost permanent stimulați de prezența drapelului românesc. Un moment emblematic a avut loc în atacul din 30 august 1877, când căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea drapelul Regimentului 8 de linie pe parapetul redutei Grivița.
De asemenea, soldații Regimentului 3 de călărași au fost printre primii care au pătruns în Plevna, traversând înot apa Vidului cu drapelul în frunte. Acest exemplu de devotament și curaj a inspirat și încurajat luptătorii români în timpul conflictului.
Mesajul lui Ciolacu de Ziua Drapelului Național
Premierul Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Drapelului. „Sub culorile sale ne afirmăm identitatea noastră”.
„Drapelul României este Simbolul națiunii noastre, drapelul României este conștiința noastră, ca țară, ca popor, ca istorie. Sub culorile sale ne afirmăm identitatea noastră. Sub culorile sale au luptat eroii noștri care ne-au apărat țara și demnitatea. Sub culorile sale s-a înfăptuit Marea Unire. Și tot sub culorile drapelului nostru se cântă imnul național în competițiile sportive internaționale”, scrie Marcel Ciolacu în mesajul său transmis luni, de Ziua Drapelului.
„În fapt, prin aceste trei culori le spunem celorlalți cine suntem noi. Să fim deci mândri cu drapelul nostru, oriunde ne-am afla”, continuă premierul.