Dacă trebuie să zburăm, atunci, cu cine? Cu TAROM sau cu altă companie aeriană românească. Şi spun asta nu pentru că îmi funcţionează glanda patriotică, sau că facem publicitate indirectă. Autorul acestor rânduri şi-a petrecut ceva timp „în aer”. Dacă ar fi să totalizăm kilometri parcurşi s-ar strânge de vreo patru-cinci ori ecuatorul. A zburat, în calitate de pasager, pe mai toate tipurile de avioane de transport, chartere sau chiar şi pe câteva avioane militare.
TAROM-ul a avut doar patru catastrofe în toată istoria sa. La 4 februarie 1970 un Antonov AN-24 cu indicativul YR-AMT se loveşte de Apuseni în condiţii meteo teribile. Toţi cei 24 aflaţi la bord încetează din viaţă. Fatidicul an 1970 continuă: la 7 decembrie lângă aeroportul Kogălniceanu, la Constanţa, modernul pe atunci BAC One Eleven, cu indicativul VR-BCA, ucide 18 din cele 27 de persoane aflate la bord. Tot în anii 70’, în 1974, la 29 decembrie, un alt Antonov AN-24 cu indicativul YR-AMD îşi omoară pasgerii şi echipajul, în total 33 de persoane, dacă îmi amintesc bine lîngă Bacău, tot în condiţii meteo mizerabile.
După cum arătam, cel mai grav accident a avut loc la 31 martie 1995, când un Airbus A310-324 cu indicativul YR-LCC se prăbuşeşte imediat după decolarea de pe aeroportul Otopeni, pe raza localităţii Baloteşti. Toţi cei 61 aflaţi la bord încetează din viaţă. Cu un total de „numai” 136 de victime în mai mult de cinci decenii de activitate, compania TAROM este considerată de „Air Accident Datebase” ca una dintre cele mai sigure firme mici-mijlocii din lume.
Dacă aveţi să plecaţi undeva, în lumea asta largă, vedeţi dacă nu puteţi să ajungeţi cu trenul. Dacă vă grăbiţi, atunci trebuie să luaţi avionul. Autorul acestor rânduri l-a luat de mai multe sute de ori. Şi a avut parte de ceva aventuri, din care abia a scăpat cu viaţă. O idee însă nu îmi dă pace.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
