Digul lacului de acumulare de la Mihăileni, de pe valea Crişului Alb, va fi gata în 2013. Cel puţin aşa promite ministrul Mediului Laszlo Borbely, care spune că ministerul a decis să nu mai arunce cu bani pentru conservarea lucrărilor care nu au nicio şansă de a fi terminate doar din fonduri de la buget.
"Am decis, împreună cu primul ministru Emil Boc, să facem o listă de priorităţi şi să nu continuăm decât acele investiţii care au şanse să se termine. Este păgubos să tot dai bani cu ţârâita, din 1992, 1993, 1995, doar pentru lucrări de conservare la investiţii pe care ştii că nu ai bani să le termini. Sunt câteva lucrări mai mari pe care nu avem cum să le terminăm doar cu bani de la buget, ci doar în eventualitatea în care reuşim pentru acestea parteneriate publice-private", a declarat Borbely joi seara, pe parcursul unei vizite făcute la barajul de la Mihăileni, de pe valea Crişului Alb, în judeţul Hunedoara. Din fericire pentru hunedorenii care trăiesc în localităţile de pe valea râului amintit, grav afectate aproape în fiecare an de inundaţii, barajul de la Mihăileni se numără pe lista de priorităţi a Ministerului Mediului. "În ultimii doi ani am reuşit să alocăm sume mult mai consistente pentru lucrările la acest baraj. La anul vom investi 8 sau 9 milioane de lei şi sperăm ca în doi ani lucrările să se finalizeze", a adăugat Laszlo Borbely. Până acum, lucrările la barajul de la Mihăileni au costat 100 de milioane de lei, la valori de inventar, conform ultimei evaluări făcute în 2005. Finalizarea barajului şi toate lucrările conexe necesită încă 30 de milioane.
Obiectiv blocat în tranziţie Decizia construirii barajului de la Mihăileni a fost luată în 1984. Tot atunci s-a dat şi decretul de expropriere a 64 de familii ale căror gospodării din satul cu acelaşi nume urmau să fie înghiţite de ape. Lucrările efective au început în 1987 şi s-au derulat într-un ritm alert, până în 1990. După Revoluţie, s-au găsit din ce în ce mai greu bani pentru investiţie, Guvernul rezumându-se să dea doar bani pentru operaţiuni de conservare. Abia în 1999 - 2000 s-au alocat bani pentru ridicarea a jumătate dintre cele aproximativ 64 de case necesare strămutării. Celelalte case de care e nevoie sunt construite în această perioadă şi vor fi gata la anul. Conform decretului special întocmit pentru acumularea Mihăileni, fiecare familie beneficiază de o casă nouă, cu o suprafaţă locuibilă egală cu cea a locuinţei expropriate, amplasată pe un lot de pământ de 1000 de metri pătraţi. Majoritatea caselor au fost ridicate în municipiul Brad. Lucrările de construcţie au fost reluate într-un ritm mai susţinut în 2010, în ultimii doi ani Ministerul Mediului alocând pentru acestea peste 17 milioane de lei.
Baraj cu rol triplu În ultimii ani, de mai multe ori, localnicii din Mihăileni au protestat faţă de dificultăţile procesului de expropriere, însă primarul comunei Buceş, Traian Achim, spune că problemele se vor rezolva în întregime luna viitoare: "Din cauză, după 1990, lucrările aproape că au stagnat, situaţia s-a complicat. Unele gospodării s-au divizat, unii proprietari au decedat iar urmaşii lor au venit şi au spus că nu au primit niciun ban pentru strămutare. Au fost tot felul de probleme. Acum mai este pregătit un proiect de hotărâre de Guvern pentru exproprierea a încă 16 gospodării şi a unei suprafeţe de aproximativ 18 hectare, proiect care, din câte am înţeles de la domnul Prefect Deszi Atilla, va intra cât de curând în şedinţă de Guvern". Acumularea de la Mihăileni are ca rol principal atenuarea viiturilor produse pe valea Crişului Alb, zonă în care, aproape în fiecare primăvară, se produc revărsări de ape. Lacul de acumulare va absorbi o reţea de pârâuri care se întinde pe 4000 de kilometri pătraţi, va avea o capacitate de peste 10 milioane de metri cubi, un luciu de apă de aproape 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri. Pe de altă parte, din acest lac se va furniza apă potabilă pentru comuna Crişcior şi municipiul Brad, iar digul va avea şi o turbină pentru producerea de energie electrică.
Recomandările noastre
