Iulian Vlad,În cartea„În sfârşit, adevărul…",  în care sunt publicate cinci interviuri luate de istoricul Alex Mihai Stoenescu generalului Victor Atanasie Stănculescu, acesta povesteşte cum a fost plănuită, împreună cu serviciile secrete ruseşti, „lovitura de stat" din decembrie ’89.

Regim militar de scurtă durată

Înainte ca Ion Iliescu să intre puternic în cărţi, planurile pentru România de după Ceauşescu arătau, cel puţin în varianta lui Victor Stănculescu, altfel: „Principalul scenariu era cel după modelul portughez, adică un regim militar de scurtă durată, urmat de un regim democratic sprijinit de armată. Tot acum o să vă spun că exact asta s-a întâmplat, dar tovarăşii nu vor să recunoască. Mă gândeam dacă pot, perioada aceasta să-i spunem de tranziţie, s-o rezolv în stilul unor situaţii similare din Grecia sau Portugalia, pe care le-am trăit, pentru că eu am fost acolo imediat după acţiunile militare. La trei luni am fost în Lisabona, după ce l-au dat jos pe Caetano şi guvernarea Salazar şi maiorul acela a acţionat în numele Armatei".

În fruntea statului s-ar fi instalat chiar Stănculescu: „Eram pregătit moral şi profesional să preiau puterea în ţară, să asigur tranziţia şi liniştirea populaţiei, dar când am încercat să fac ceva, m-am lovit de incapacitatea generalilor de a acţiona".

Și rușii, ce făceau rușii

Decizia de suprimare a lui Ceauşescu a venit pe linia serviciilor secrete sovietice?, e o întrebare a istoricului Alex Mihai Stoenescu, la care fostul general răspunde scurt: „GRU şi KGB combinaţi". La începutul lui decembrie, trupele spe ciale ale Direcţiei Principale de Informaţii (GRU) a Statului Major al Armatei Rusiei, numite Speţnaţ, au intrat în ţară.

În sprijinul lor, a fost declanşată o diversiune electronică aeriană, care bruia sistemul de apărare de la sol. „Era prea complexă ca să fie făcută de ai noştri", spune Stănculescu şi recunoaşte că era instalat de sovietici „pentru a le facilita mişcările şi pentru amplificarea panicii generale şi acţiunii împotriva regimului".

Iniţial, după planul convenit dinainte cu serviciile secrete străine, acţiunea trebuia pornită din ţară, în noiembrie, imediat după Congresul al XVI-lea. „Eu vă mărturisesc că la sfârşitul lui noiembrie eram descumpănit. Nu ştiam cine va face pasul. L-au făcut sovieticii", declară generalul, adăugând că nu s-a acţionat de frica Securităţii.

Americanii și cursa pentru președinție

Potrivit propriilor declaraţii, în 2 decembrie 1991 a avut o întâlnire cu doi americani. Un agent  CIA şi un reprezentat al Ministerului Apărării SUA. „Avem o rugăminte. O să vă întrebăm dacă vă interesează să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale din România". Aceasta este  propunerea pe care i-ar fi făcut-o cei doi.

Costurile: 3 milioane de dolari, pe care i le-ar fi dat partea americană.

„Noi am asigurat alegerea preşedinţilor din Columbia, din Indonezia, parcă era, dar nu vă cerem banii acum. După ce veţi fi preşedinte, ne veţi returna banii". Am refuzat categoric. „Eu aşa ceva nu fac", reproduce Stănculescu discuţia. Refuzul ar fi venit din temerea că nu şi-ar fi putut achita datoria.

Ce spunea procurorul-șef Cătălin Ranco Pițu anul trecut

Povestea a fost confirmată chiar de către generalul Cătălin Ranco Pițu, procurorul-șef care a semnat rechizitoriul din Dosarul Revoluției. Acesta susține că puterea politico-militară a fost preluată de grupul ”de civili” condus de Ion Iliescu. Ceea ce se întâmpla în după-amiaza zilei de 22 decembrie. La două ore după ce Nicolae Ceaușescu este convins să plece din sediul CC,  Iliescu intră nestingherit de nimeni în clădire. Aici i se prezintă onorul militar ca unui șef de stat, în fața biroului Ministerului Apărării Naționale.

Din data de 22 decembrie 1989, orele 16.00, Ion Iliescu se comportă ca noul șef de stat al României, susține procurorul Pițu.

Principalul complice în preluarea puterii a fost generalul Victor Atanasie Stănculescu. Omul care l-a determinat pe Ceaușescu să părăsească sediul CC.

Trei ”capi”

Potrivit procurorului, preluarea puterii pare a fi fost pregătită temeinic de trei oameni-cheie ai acelor momente dramatice. Ei sunt generalul Victor Atanasie Stănculescu, generalul Nicolae Militaru și șeful Securității statului, Iulian Vlad. Bașca Ion Iliescu...