O sumă importantă, 120 de milioane de euro, se află blocată în conturile primăriei din Cluj-Napoca. Cum explică edilul Emil Boc această situație nefirească.
Primăria din orașul Cluj-Napoca, instituție condusă de Emil Boc, a încheiat anul 2021 cu un excedent de 120 de milioane de euro, adică echivalentul a aproximativ 600 de milioane de lei. Banii sunt blocați pentru proiecte care au fost propuse la un moment dat, dar nu au mai putut să fie demarate sau finalizate.
Ce s-ar fi putut face cu 120 de milioane de euro, ce explicații dă primarul Emil Boc
Consiliera locală Adriana Cristian (USR-PLUS) a afirmat că din banii respectivi s-ar fi putut face 22 de creşe şi de grădiniţe, în situaţia în care clujenii nu mai au unde să-şi trimită copiii preşcolari.
„Avem un excedent de peste 600 de milioane de lei, care nu sunt cheltuiţi de anii precedenţi. Nu am reuşit să cheltuim banii de investiţii. S-ar fi putut face 22 de creşe şi grădiniţe. S-ar fi putut extinde şi supraetaja 10 şcoli, sau moderniza şi lărgirea a 20 de străzi similare cu strada Bună Ziua.
Dacă nu putem cheltui nici măcar 40% din banii alocaţi atunci avem o probleme serioase. Fie să sunt legate de de managementul de proiect, fie că e vorba despre maturitatea proiectelor care intră în bugetare. Realitatea este că acum nu ştim şi în numele consilierilor USR PLUS vrem o analiză a problemelor care au dus la această realizare extrem de mică din bugetul de investiţii”, a spus Adriana Cristea.
„Noi am fost obligaţi să punem pe 2021 bani pentru proiectele europene”
De partea cealaltă, primarul Emil Boc a spus că suma respectivă este reală, dar ea trebuie utilizată pentru proiecte multianuale. Proiectele vor fi finalizate, dar este nevoie de o perioadă mai mare de timp.
„Vreau să se înţeleagă că bugetul nu este o chestiune care nu are continuitate cu viitorul, ci este multianual. Foarte puţine proiecte se încep şi se finalizează în acelaşi an. Din acest motiv, foarte multe proiecte au continuitate, se trece o sumă de bani, vedem cât se cheltuieşte, după care se continuă finanţarea în anii următori. Deci aş vrea să vedeţi proiectul de buget în viziunea lui multianuală şi nu strict birocratică.
În 2021 am avut câteva cauze obiective pe care trebuie să vi le spun. Cea mai importantă este cea legată de fondurile europene. Nelansarea ghidurilor şi a apelurilor de proiecte pentru perioada 2021 – 2027 ne-a pus în imposibilitatea de a cheltui banii europeni. Noi am fost obligaţi să punem pe 2021 bani pentru proiectele europene.
Nu am ştiut că Guvernul nu îşi va onora promisiunea de a lansa ghidurile de proiecte. Vă dau ca exemple: achiziţie de autobuze electrice, achiziţie autobuze cu hidrogen, revitalizarea ansamblului Cetăţuie, amenajarea canalului Morii, revitalizarea parcului Feroviarilor. Dacă acestea s-ar fi putut depune, banii erau cheltuiţi. Din nefericire apelurile nu sunt deschise nici acum pentru a obţine finanţarea.”
Cum arată o simulare despre modul în care ar fi putut fi cheltuiți banii
Pe pagina de Facebook Mobilitate Cluj-Napoca a realizat o simulare cu proiecte care ar fi putut fi realizate din cei peste 600 de milioane de lei. Banii ar fi putut fi utilizaţi pentru proiecte de infrastructură în unul dintre cele mai aglomerate oraşe din România. Astfel, s-ar fi putut realiza o nouă linie până în comuna Floreşti, cartierul-dormitor al Clujului unde trăiesc peste 80.000 de oameni.
Pentru o nouă linie de tramvai s-ar fi cheltuit circa 64 de milioane de euro. Problema este că traficul DN1, în porţiunea în care face legătura între Cluj şi Floreşti, este cea mai aglomerată şosea din ţară, iar ambuteiajele se ţin lanţ în zonă din cauza traficului infernal. Şi tot un proiect de mobilitate urbană ar fi fost electrificarea liniilor de autobuz 9, 24, 24B, 35, 46B şi 50, în condiţiile în care Primăria Cluj a ajunţat în mai multe rânduri acest proiect, însă nu l-a implementat.
Asta deşi primarul Emil Boc nu a pierdut nicio ocazie de a se declara pentru un transport 100% verde, iar Clujul a investit sute de milioane de euro în tramvaie, troleibuze şi autobuze electrice.