Executivul pregăteşte un proiect de act normativ prin care românii cu credite vor putea plăti rate mai mici. Acesta ridică multe semne de întrebare.
Măsura, care ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, este văzută de iniţiatori ca o gură de oxigen pentru datornici şi un impuls pentru consum. Banii care nu mai merg la bănci spre plata ratelor, vor merge spre cumpărături, şi-au făcut socoteala guvernanţii. Asta deşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spunea că economia ar trebui susţinută de investiţii, nu de consum. Explicând proiectul de act normativ pregătit pentru debitori, pemierul Victor Ponta a spus zilele trecute: "Cei care au 800 de lei rată vor plăti doar 400 de lei, restul de 400 se amână pentru doi ani, iar statul va suporta, în baza unui credit fiscal, diferenţa". Toţi banii care nu au fost returnaţi băncilor în cei doi ani de "păsuire" a clientului, vor fi plătiţi de acesta în următorii doi ani, respectiv 2016 şi 2017. Iar sumele pe care le vor achita românii în plus la rată, în aceşti doi ani, vor fi suportate de stat. Cum? Românii vor rămâne, lunar, în buzunar, cu 200 de lei din impozitul pe venit. Numai că socotelile prezentate de Guvern şi cele convenite cu partenerii internaţionali, nu se suprapun. Deşi este încă vorba de un proiect, din care de abia au fost schiţate câteva elemente, există mai multe probleme pe care acesta le ridică.
- PNȚCD: Intenția Guvernului privind acordarea creditului fiscal, o măsură populistă
1. Doar 300.000 de beneficiari, nu 900.000 Statul a convenit cu FMI că va ajuta românii să îşi plătească ratele la bănci, în 2016 şi 2017, ani în care rata la bancă va creşte. Cheltuielile anuale trebuie să fie de maxim 0,1% din PIB, deci 700 de milioane de lei pe an. Or, Victor Ponta a anunţat acum două seri că băncile pot oferi în baza acestei măsuri, reduceri de rate de 4 miliarde de lei, pentru 900.000 de români, vizaţi de această măsură. Dacă limita în care trebuie să se încadreze statul cu cheltuielile este de 1,4 miliarde de lei, şi nu 4 miliarde, înseamnă că măsura se va adresa din start unui număr mai mic de debitori, adică 315.000 şi nu 900.000, cum anunţase premierul. O alternativă, mult mai dureroasă, ar fi şi aceea ca statul să nu poată suporta pentru toţi românii reducerea ratelor, aşa încât unii să achite din buzunar creşterea ratei, după cei doi ani de păsuire. 2. USL face promisiuni în numele viitorilor guvernanţi Nu trebuie uitat că în 2016 vor avea loc alegeri parlamentare. Pe final de an 2016 vom avea un alt Guvern, care poate avea chiar o altă culoare politică. În numele acestui Guvern şi-a luat USL angajamentul că va oferi o facilitate la plata ratelor şi în 2017. "Dacă voiau să acorde un credit fiscal, de ce nu o fac acum. Se lansează în promisiuni care vor trebui îndeplinite de un alt guvern. Practic, vând pielea ursului din pădure", a ridicat problema Gheorghe Ialomiţianu, ex-ministru de Finanţe. 3. Băncile, luate prin surprindere Oficial, băncile nu au formulat încă un punct de vedere legat de noul proiect. "Trebuie să vedem proiectul în forma finală, măsuri de aplicare, şi apoi ne putem pronunţa", a declarat pentru EVZ o sursă din mediul bancar. Întrebarea care se ridică este: cum vor arăta ratele debitorilor după cei doi ani în care au beneficiat de scăderea la jumătate a dobânzii? "Din discuţiile care se poartă în prezent, ratele se vor mări pentru acei clienţi pentru o perioadă determinată (2016 – 2017 n.r.), dar poate fi şi o prelungire a perioadei de rambursare. Nicio facilitate nu vine însă fără costuri în plus", a menţionat acesta. Băncile, dacă vor prelungi perioada de creditare, obţin venituri su pli mentare, dar îşi vor vedea mai târziu banii înapoiaţi de clienţi. Mugur Isărescu a declarat ieri doar că rămâne de văzut care vor fi detaliile propunerii legislative. 4. Explicând proiectul de act normativ pregătit pentru debitori, premierul Victor Ponta a spus că, pentru beneficiarii măsurii, rata creditului se poate reduce la jumătate, timp de doi ani. În realitate, sprijinul acordat de stat va consta în înjumătăţirea principalului, care este integrat în rată, şi nu reprezintă rata în totalitate, atrage atenţia revista Capital. Ce înseamnă acest lucru? De exemplu, rata unui credit de 20.000 de lei luat pe cinci ani este de 430 de lei. Din această rată, debitorul plăteşte în contul principalului 150 de lei. Facilitatea oferită de stat va permite debitorului să scadă rata cu 75 de lei (jumătate din principal) nu cu 215 lei - jumătate din rată.
Recomandările noastre
