10 mai. Bătaia cu flori de la Șosea. Istoria unui București care știa odată, demult, să se bucure de primăvară. Și nu numai!

10 mai. Bătaia cu flori de la Șosea. Istoria unui București care știa odată, demult, să se bucure de primăvară. Și nu numai!

A fost odată ca niciodată. Bătaia cu flori de la Șosea. De 10 mai. Când ne uităm azi la posomorâtul București, ne dăm seama că amintirea aceasta nu a supraviețuit nici măcar în manualele de istorie.

Că era Ziua Națională în timpul României cu Coroana de Oțel în frunte, asta era una. Dar pentru bucureșteni mai însemna și altceva. De 10 mai toată lumea știa că musai trebuie să meargă de-a lungul Șoselei Kiseleff și să participe la împodobirea cu petale a celebrei căi rutiere.

Șoseaua însăși avea o istorie a ei, când pe aici e trecut Cuza Vodă, la 8 februarie 1859, intrând în Capitală, după ce fusese ales domnitor al Principatelor. 

În același loc, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen va primi, la 10 mai 1866, cheia orașului București din partea primarului de atunci al urbei, Dumitru I. Brătianu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Se cunoaște însă că din 1895 apare tradiția unui adevărat ”război” pe Șoseaua Kiseleff, în timpul căruia unica muniție era reprezentată de flori. Florile de primăvară care umpleau deja grădinile și piețele Capitalei.

Totul a început sub forma unui eveniment caritabil, astfel că pentru a participa la ”bătaie” trebuia să achiți o taxă. Banii erau folosiți pentru ajutorarea nevoiașilor. 

Evenimentul a căpătat de la an la an tot mai mare amploare. După ce soldații se retrăgeau din zonă, în urma paradei militare, civilii începeau acțiunea. Pe Kiseleff, firește. 

Oamenii stăteau de o parte și de alta a Șoselei și aruncau unii spre alții cu buchetele de flori. Cronicarii vremii arată că veneau toate păturile sociale, de la simandicoasele siluete din centru până la nădragii din mahalale. 

Se mai spune însă că nu doar pe Kiseleff se întâmpla așa ceva, ci și în alte părți ale orașului. Lumea începuse să arunce cu flori de la ferestrele caselor. 

Trebuie să fi fost extrem de colorată imaginea de după bătălie, când asfaltul nu se mai vedea, acoperit de bucuria naturii. 

Merită remarcat, în final, că o agenție de știri din Cernăuți, precum www.bucpress.eu, ne reamintește azi de ceea ce se întâmpla cândva, demult, în București.