Fiul cel mare al dictatorilor se luptă cu Muzeul Național de Artă să câștige „Natură statică cu ulcică de aramă” de Gheorghe Petrașcu. Cumnatul său continuă bătălia pentru bunurile Zoiei și ale sale, vândute prin consignație în 1990: blănuri, ceasuri, genți, ciorapi

După aproape 24 de ani de la Revoluţia din 1989, Valentin Ceauşescu a reuşit recuperarea integrală a averii sale, a fratelui şi a părinţilor săi, Elena şi Nicolae Ceauşescu. Ultima sa luptă în instanţe este pentru un tablou semnat de Gheorghe Petraşcu. Fiul cel mare al soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu, Valentin Ceauşescu (66 de ani), a deschis un nou proces Parchetului General şi Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR). El cere instanţei să oblige cele două instituţii să-i retrocedeze un tablou: „Natură statică cu ulcică de aramă”, de Gheorghe Petraşcu. Potrivit cererii de judecată, Valentin Ceauşescu a reuşit recuperarea averii familiei Ceauşescu, mai puţin această pictură. „În urma evenimentelor din decembrie 1989 am fost arestat. Aspra bunurilor din proprietatea mea s-a dispus măsura asiguratorie. Din aceste bunuri a făcut parte şi tabloul „Natura statică cu ulcică de aramă”, de Gheorghe Petraşcu,” a explicat Valentin, în cererea de chemare în judecată, de unde a început totul. „Acest tablou figurează în procesul verbal încheiat la data de 26 februarie 1990 (fila 16, volumul X din dosarul de urmărire penală numărul 517/P/1989 la poziţia 8), procesul verbal încheiat de către reprezentantul Procuraturii Generale, cu ocazia ridicării bunurilor proprietatea mea, asupra cărora s-a  instituit măsura asiguratorie dispusă de către acesta. Tabloul menţionat împreună cu celelalte bunuri supuse măsurii au fost date în custodia MNAR”, a explicat fiul cuplului Ceauşescu. Pictura, datată 1931, a fost ridicată de la imobilul de pe strada Cosmonauţilor, în care locuia Valentin în decembrie 1989.

Muzeul a refuzat predarea tabloului

El arată că imediat după revoluţie, procurorii au emis împotriva sa şase ordonanţe preventive prin care s-au pus sechestru pe toate bunurile sale. În 2005, el a contestat aceste acte procedurale în faţa judecătorilor, iar pe 3 octombrie 2006, Tribunalul Bucureşti i-a dat dreptate. „Decidem restituirea tuturor bunurilor cu privire la care au fost dipuse măsuri de indisponibilizare şi confiscare prin ordonanţele mai sus menţionate şi care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta şi de la Ceauşescu Nicu (1951-1996),” se arăta în sentinţă. Această decizie a rămas definitivă, pe 19 aprilie 2007, la Curtea Supremă de Justiţie. De atunci, Valentin a trecut la recuperea tuturor bunurilor, inclusiv prin executarea silită cu ajutorul unui executor judecătoresc. „În procedura executării silite, tabloul nu mi-a fost predat, prin refuzul Muzeului,” explică Valentin. El arată că cererea sa adresată judecătorilor „are ca obiect obligarea pârâtelor să-mi predea tabloul”. Procesul are stabilit primul termen la Judecătoria Sectorului 5 pe data de 12 mai 2014.

Moştenirea „Ceauşescu”

După decesul ambilor fraţi, Zoia și Nicu, Valentin Ceauşescu a devenit unicul moştenitor al cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu. Printre obiectele confiscate şi recuperate se numără 42 de picturi pe pânză şi pe carton, dar şi gravuri, obiecte din porţelan şi din argint. Tablourile confiscate poartă semnătura unor pictori celebri şi sunt evaluate la sute de mii de euro: Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza şi Alexandru Ciucurencu. De asemenea, fiul fostului dictator are de recuperat trei lucrări de grafică semnate de Goya şi de Corneliu Baba, dar şi icoane, măşti din lemn şi obiecte de artă precolumbiană.

Cât costă hainele Zoiei Ceauşescu

Tot la Judecătoria Sectorului 5 este pe rol un alt proces legat de cuplul Ceauşescu. Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu (1949-2006), a moştenit o parte din drepturile nevestei sale. El cere ca procurorii să-i restituie bunurile de uz personal ale sale şi ale fostei soţii confiscate în martie 1990. Printre bunuri este şi ceasul Eterna-Matic primit în dar de la socrul său, Nicolae Ceauşescu, cadou care, declară Oprean, „are pentru el o valoare sentimentală deosebită”. Acesta vrea să fie despăgubit cu bani de către Ministerul Public, întrucât multe dintre costumele şi hainele de blană ale cuplului au fost vândute, în 1990, în consignaţiile bucureştene, iar sumele de bani au fost virate către bugetul de stat. Georgiana Popescu, angajată a magazinului ICL Universal-Consignația, a evaluat, în martie 1990, cea mai mare parte a acestor bunuri. Printre acestea se află o blană de leopard, cojoace bărbăteşti, scurte de blană, costume de haine, 60 de tricouri de diferite culori, 8 perechi de pantofi de piele, 6 genţi de damă de piele, 15 perechi de pantofi bărbăteşti, 10 cutii cu ciorapi bărbăteşti, 4 cutii cu batiste şi 20 de pulovere bărbăteşti.

Ceasul, evaluat la 4.512 de euro

În cadrul procesului, instanţa a decis ca un expert să evalueze cât ar fi costat bunurile confiscate. Astfel, expertul a evaluat zeci de bunuri aflate pe procesele-verbale şi a stabilit că valoarea ipotetică a bunurilor confiscate din casa soţilor Zoia Ceauşescu şi Mircea Oprean este de 359.283,04 de lei (81.180,41 de euro). „Am întâmpinat dificultăţi în a evalua ipotetic articole şi a găsi un preţ de referinţă, pentru articolele achiziţionate înainte de 1990,” a arătat expertul. El a căutat pe site-uri de profil, care este preţul actual al unor produse, a folosit un coeficient de uzură (în care a consemnat menţiunea „folosit”, „pătat” sau „prăfuit”) şi a folosit un indice de inflaţie. De exemplu, ceasul Eterna-Matic a fost evaluat la un preţ de 20.080, 80 de lei (4.512,54 de euro). În prezent, arată expertul astfel de ceauri se vând şi cu aproximativ 10.000 de euro, dar preţul calculat de el este unul mediu şi a ţinut cont de uzura timpului.

Blana de ieduț de 7.043 de euro și șosetele de bumbac

Unul din cele mai scumpe produse este o haină de ieduţ, care valora 25.000 de lei pe 9 martie 1990, acum evaluată la 31.906 de lei (7043,44 de euro). O scurtă de blană bărbătească, care valora pe 9 martie 1990 suma de 12.000 de lei, a fost evaluată la 15.315,26 de lei (3.380,85 de euro). Un alt obiect interesant este o geantă de piele de crocodil, marca Gucci, de culoare roşie, şi cu căptuşeală din piele de antilopă,  folosită, care pe 7 martie 1990 valora 1.700 de lei, și care a fost evaluată la 2.159, 87 de lei (476,79 de euro). Alte bunuri: blana de leopard a Zoiei  a fost evaluată la 4.200 de lei  (927 de euro), cizme bărbăteşti din piele bej, căptuşite cu blană de miel evaluate la 1651 de lei (258 de euro), 60 de perechi de şosete din  bumbac au fost evaluate la suma de 1.257,81 de lei (277,66 de euro). Următorul termen din acest proces a fost stabilit pe 25 aprilie 2014.