De şapte ani încoace, luna noiembrie este cea mai frumoasă dintre lunile anului. Spun acest lucru, pentru că este momentul în care sunt chemată la Palatul Național al Copiilor, alături de actorul Eugen Cristea, cantautorii Mircea Vintilă, Maria Gheorghiu, Ovidiu Mihăilescu, producătoarea Radio România Manuella Popescu şi profesorul de muzică Mihai Rebenciuc pentru a juriza copiii ce participă la Concursul Naţional de Creaţie şi Interpretare Toamna Baladelor, organizat de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului București. Concursul însă se desfăşoară de 14 ani.

Altfel, aparte, minunat (în aceşti şapte ani de când fac şi eu parte din juriu) mi se pare faptul că de la an la an creşte numărul copiilor care învaţă cum să ţină o chitară în mâini, că nu mai există teama că restul colegilor îi consideră slabi doar pentru că sensibilitatea lor îi determină să se exprime, să se dezvolte, să se dăruiască. Faptul că de poezie şi muzică se apropie din ce în ce mai mulţi copii nu poate fi decât benefic pentru un popor deja sătul de mizeria care se scurge de pe micile ecrane ale televizorului la orice oră din zi şi din noapte. Aceşti copii îşi întorc faţa la lumina actului de cultură, lasă bucuria jocului să molipsească şcoala, dar şi comunitatea din care vin şi, de ce nu, chiar şi părinţii. 180 de copii, din 15 judeţe, au făcut efortul să vină la Bucureşti, ca să demonstreze tuturor că au o pasiune şi că sunt în stare de orice pentru ea. 

Dintre toate ediţiile, aceasta a fost cea mai bogată în creaţii, cea mai interesantă din punct de vedere valoric, pentru că pe scenă au urcat doar concurenţi care aveau voce, care ştiau să cânte şi să-şi acordeze chitara şi care aveau mai presus de toate atitudine, ceea ce a pus juriul într-o situaţie dificilă. De ce dificilă? Pentru că departajarea s-a făcut aproape la sutime. Cum să împarţi o mână de premii la o mare de copii talentaţi peste măsură? Îi priveam şi mă gândeam că seamănă puţin cu meseria mea de jurnalist, în sensul că de cele mai multe ori am interviuri de peste 18.000 de semne, iar în pagină trebuie să intre 3.000 cu maximă indulgenţă. Şi vorbim despre cultură, despre teatru, carte,  film şi muzică, ceea ce din start mă aşază în cea mai delicată postură, pentru că placa cea mai des folosită de cei care conduc frâiele ministerului năpăstuit al Culturii este „Publicul cere asta!” M-am convins că nu este deloc adevărat. Tânăra generaţie, atât de puţin interesantă în ochii mai-marilor preocupaţi la acest moment doar de interesul personal, putere şi bani, îi va taxa peste câţiva ani, când va avea drept de vot. Îmi doresc să apuc vremea când la televizor vor fi programate emisiuni de cultură, documentare interesante, interviuri cu actori, regizori, muzicieni, profesori, pe care oamenii îi vor recunoaşte şi-I vor preţui la adevărata lor valoare! Dar şi concursuri pentru elevi.

Concursurile reprezintă o experienţă bună, iar premiile obţinute deşi nu înseamnă mare lucru, te ajută să devii cunoscut. Când cântecul tău, pe care l-ai scris într-o clipă de bucurie sau de tristeţe,  ajunge la public, iar acesta rezonează e semn clar că eşti pe drumul cel bun. Nu premiul e important, ci mesajul tău.

Ca şi concurent, îţi aşezi sufletul în versuri şi în piesa pe care o compui. Ca şi membru al juriului, ştii clar ce ai de făcut, ce ai de jurizat, de remarcat, de susţinut şi de argumentat. De aceea fac parte din juriul acestui concurs folkişti cu state vechi precum Mircea Vintilă, un actor care cântă la chitară, înţelege ce înseamnă o audiţie bună şi cunoaşte încă emoţiile scenei precum Eugen Cristea, un profesor de muzică, care notează ceea ce oricui altcuiva îi scapă, respectiv Mihai Rebenciuc. Dar şi doi folkişti despre care uneori nu contenesc să vorbesc, într-atât de tare mă bucură creaţiile lor muzicale, oameni de radio amândoi, care se străduiesc pe cât li se permite să călăuzească micile spirite în căutarea unui drum cum sunt elevii ce vin la concursul Toamna Baladelor. Îi numesc aici pe Maria Gheorghiu şi Ovidiu Mihăilescu. Nu pot să nu amintesc şi de cea care a iniţiat manifestarea-concurs „Folk fără vârstă”, producător al acesteia, Radio România, Manuella Popescu, care timp de şapte ani a dat o şansă elevilor din liceele bucureştene de a cunoaşte îndeaproape fenomenul folk. Interesant este că printre profesorii prezenţi la Toamna Baladelor cu câţiva copii, ce au luat şi premiu pentru prestaţia lor, a fost cel dintâi câştigător al Trofeului „Folk fără vârstă”, Dragoş Stama. Iar acest lucru confirmă faptul că dacă le oferi copiilor şansa unui concurs corect, bucuria unei întâlniri cu alţi concurenţi, de la care pot învăţa, dacă le spui că prin muncă, perseverenţă şi pasiune visurile tale se împlinesc aceştia merg pe drumul deschis de tine.

Singurul criteriu după care se stabilesc rezultatele este unul singur, Talentul, crede cu tărie Ovidiu Mihăilescu. „Am văzut atât de mulţi copii şi tineri talentaţi, că nu pot nici să-i număr. Sunt frumoşi, puri şi de data aceasta am remarcat o schimbare. Nu mai sunt trişti, ca în anii trecuţi, ceea ce mi se pare strşnic de important. Se întâmplă ceva undeva. Înseamnă că am depăşit un anumit stadiu, că generaţiile care vin îşi revin! Toate premiile s-au dat ţinând cont de muzică şi poezie, celor care ne-au convins că nu pot merge decât pe calea folkului”, spunea la final de concurs cantautorul.

„O ediţie a Toamnei Baladelor de un nivel net superior celorlalte ediţii datorită faptului că au fost mai multe creaţii decât în toţi cei 14 ani de când fac parte din juriu. Este o generaţie care are alt gen de preocupări. Aceşti copii au demonstrat că se poate şi fără fiţe, şi fără banii părinţilor, şi fără găşti de cartier. Au venit pe scenă ei cu sufletul şi chitara lor, pe alocuri cu versurile lor, şi mă bucură nespus acest lucru”, a pus şi Eugen Cristea punctul pe i.

Poate părea ciudat că amintesc numele câştigătorilor aici, însă efortul acestor copii trebuie răsplătit chiar şi cu o menţiune într-un colţ de ziar, fie el şi virtual. La Interpretare solist şcoli clasele V-VIII, locul I a fost ocupat de două fete, Săndulescu Alexandra, Şcoala Gimnazială nr.178, şi Delia Porumb, Şcoala Gimnazială nr. 1 Râmnicu Sărat. La Interpretare solist Palate şi Cluburi clasele V –VIII,  locul I a fost adjudecat de Petre Cristina, de la Palatul Naţional al Copiilor. La Interpretare grup şcoli clasele V –VIII, pe locul I s-au clasat cei de la Grup Folk, Şcoala Gimnazială "Sf. Nicolae". La Interpretare grup Palate şi Cluburi clasele V- VIII, două grupuri au fost imposibil de departajat, fiind la fel de bune în alegerea piesei cu care s-au prezentat în concurs, dar şi a modului în care au emoţionat publicul şi juriul cântând, „Carmina Minora” şi „Sentimental Colours”,amândouă de la Palatul Naţional al Copiilor. Piesa „Mama”, după Pink Floyd a celor de la „Sentimental Colours” l-a determinat pe Eugen Cristea, membru al juriului, ca a doua zi, la Gală, să intre şi el alături de copii pe scenă cu chitara lui, pentru a-i acompania. La Interpretare solist licee clasele IX – XII, prima poziţie i-a revenit lui Palfi George Octavian, Liceul Teoretic Negreşti Oaş. La Interpretare solist Palate şi Cluburi clasele IX – XII, pe locul I s-a clasat Pintea Maria, Clubul Copiilor Negreşti Oaş. La Interpretare grup licee clasele IX – XII, cei de la Grup Folk, Andreea Taină, Iohana Pitica şi Daniel Lupu, de la Liceul de Arte Plastice „N. Tonitza", s-au bucurat de locul I. Adevărul este că se simte când copiii repetă împreună, sunt susţinuţi, încurajaţi, sprijiniţi de profesorul lor. Ceea ce nouă ni se pare floare la ureche pe scenă înseamnă de fapt muncă, trudă, ore de repetiţii. 

La Interpretare grup Palate şi Cluburi clasele IX – XII,  grupul Clasic, Palatul Copiilor Ploieşti, a ocupat prima poziţie. La Creaţie pe locul I s-a clasat Andreea Tomulescu, de la Palatul Naţional al Copiilor şi Poroşnicu Ana Maria, tot de la Palatul Naţional al Copiilor. Grupul Folk „Fitil aprins“, format din Laura Meştereagă şi Marta Popovici, de la Colegiul Naţional „G. Şincai” au obţinut locul II.

Trofeul Toamna Baladelor a fost acordat grupului „Bobii din lan”, de la Colegiul Naţional Bilingv „G. Coşbuc", ai cărui membri au demonstrat că o clipă de inspiraţie poate schimba totul. Au interpretat o piesă a lui Bob Dylan, dar şi o creaţie proprie, „Ziarul”, o frescă a lumii în care trăim, din perspectiva unor elevi de liceu, care vor da la facultate anul următor, ceea ce spune multe. Faptul că au găsit această formulă jucându-se cu cuvintele până le-a ieşit „Bobii din lan”, şi au cântat o piesă a lui Bob Dylan, a impresionat juriul şi întreaga asistenţă prezentă la gală.

Recitalul membrilor juriului a reuşit să încălzească atmosfera de duminică, 2 noiembrie, fiecare dintre aceştia reuşind să emoţioneze în felul său. Eugen Cristea a reuşit să aducă zâmbetul pe feţele tuturor cu a sa „Mâţă din Paris‟, dar şi două piese în primă audiţie pe versurile poetului George Arion. Maria Gheorghiu a reuşit să ridice sala în picioare cu piesa ei „Inima Mariei‟, care aminteşte de povestea inimii Reginei Maria a tuturor românilor. Mircea Vintilă a încântat asistenţa cu ale sale „Lordul John‟ şi „Strada Popa Nan‟. Ultimul, dar nu cel de pe urmă, Ovidiu Mihăilescu, a reuşit să-i aducă pe scenă pe câţiva dintre câştigători improvizând ad-hoc la una dintre piese.

Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret al Primăriei Bucureşti a oferit premianţilor o tabără de o săptămână în vara anului 2015, în regim de gratuitate, iar Elena Ştefan, inspector pe probleme de educaţie, este, ca în fiecare an, garanţia că acest concurs se desfăşoară în cele mai corecte şi optime condiţii.

Iubesc aceşti copii care aleg să ţină chitara în mâini, care vor să-şi petreacă timpul altfel, care se bucură de prietenii lor în fiecare zi şi cărora sufletul le cântă într-atât încât dăruiesc şi celorlalţi din ce le prisoseşte. Şi sincer, aştept cu nerăbdare Toamna anului viitor…