Tupeul baronului Oprişan: Ceauşescu de Vrancea se “luptă cu dictatorii”
- Mălin Bot
- 18 octombrie 2015, 10:47
Exact ca PCR-ul lui Ceauşescu, PSD îşi alege conducerea într-un congres menit să mimeze democraţia de partid. Este doar teatru ieftin, exact aşa cum se făcea şi în perioada comunistă, când decidea tovarăsul Ceauşescu cine trebuie să ocupe funcţiile. Astăzi e circul tovarăşului Dragnea.
În realitate condamnatul Liviu Dragnea controlează partidul prin pârghii care nu au nicio legătură cu funcţionarea democratică a unei structuri politice. Referendumul şi congresul sunt, exact ca la PCR, doar un circ pentru proşti în care “Tovarăşul” îşi legitimează opoziţia.
Este amuzant să constaţi că nu s-au schimbat prea multe lucruri în PSD, din perioada în care se numea PCR şi era la picioarele dictatorului Nicolae Ceauşescu. Astăzi este la picioarele condamnatului Liviu Dragnea, nimic nou sub soare, nimic inedit, nimic special. Doar istorie care se repetă.
Urmărind la radio, în maşină în drum spre redacţie, ştirea despre congresul PSD m-a uimit însă declaraţia baronului de Vrancea, Marian Oprişan.
“Eu lupt împotriva dictaturii”, a spus Oprişan.
O declaraţie de un tupeu revoltător, venită de la unul dintre cei mai solzoşi baroni-dinozauri ai PSD. Un individ care literalmente controlează judeţul Vrancea ca un stapân medieval de feudă, cu o ferocitate de reptilă ahtiată să înghită absolut orice mişcă în jurul ei.
De câte ori am discutat despre baronii locali la TV sau am scris în EVZ pe tema asta am primit mesaje de la oameni din Vrancea care mi-au transmis o realitate gravă. Unii au povestit că nici măcar femeie de serviciu nu se poate angaja cineva la o instituţie publică, dacă nu are aprobarea lui Oprişan.
Aţii au descris discuţii uluitoare, purtate pe bileţele, în biroul lui Oprişan, cu telefoanele reţinute la secretariat pentru că baronul de teme de interceptări. Toţi s-au mirat cum de reuşeşte şi acum Oprişan să fie atât de ermetic în faţa DNA, deşi în Vrancea este de notorietate modul în care baronul controlează absolut orice. Într-o comparaţie simpla, nici muştele nu pot zbura prin judeţ dacă nu au cotizat unde trebuie.
Toate mesajele primite, de-a lungul timpului, descriu o judeţ încălecat total şi controlat la milimetru de baronul-crocodil PSD Marian Oprişan.
Cum să vină un astfel de individ să declare public că luptă împotriva dictaturii?
E ca o prostituată care noaptea prestează servicii pe şoseaua de centură şi dimineaţa se îmbracă în straie de călugăriţă, iar apoi propovăduieşte castitatea în centrul oraşului.
Oamenii aceştia nu au nicio ruşine?
Se pare că nu. Tupeul siderant pare să fie ceva specific PSD. Întâmplarea a făcut ca tot în dimineata aceasta să-l aud tot la radio, la Realitatea FM, pe Liviu Pop alt mare corifeu al nesimţirii în politică. Vorbind despre autostrada inaugurată de Ponta, care acum are o porţiune demolată, Pop a susţinut că Guvernul Boc e vinovat şi cu asta basta.
După patru ani de guvernare PSD, tot guvernul anterior poartă întreaga răspundere? Dacă PSD câştigă alegerile în 2016, peste alţi patru ani tot „greaua moştenire” e vinovată?
Tot Boc e vinovat pentru că acest guvern nu a făcut nimic la capitolul infrastructură! Ba chiar Boc trebuie tras la răspundere pentru că Ponta a forţat o inaugurare electorală a unei autostrăzi nefinalizate pe care acum se fac demolări.
Vă daţi seama cât de lipsiţi de orice ruşine sunt aceşti oameni?
E o formă de nesimţire pe care poţi să o urmăreşti, ca pe o dâră de murdărie, prin istoria recentă a acestui partid. Aceeaşi nesimţire îl împinge pe Victor Ponta să pozeze acum în mare adversar al Rusiei, după ce o ţară întreagă l-a văzut gugurându-se ca un căţeluş pe lângă Putin la Soci şi Baku.
Mai adânc în istoria PSD, regăsim dâra de nesimţire infectă în celebra declaraţie a lui Ion Iliescu, care spunea că minerii au plantat panseluţe în Piaţa Universităţii. Merge şi mai departe în istorie, în perioada ceauşistă când întregul regim îşi baza propaganda pe minciuni atât de complicate şi elaborate încât totul devenea absurd.
Te uitai ca un prost la telejurnalul în care tovarăsul Ceauşescu vorbea despre propăşirea socialismului pe cele mai înalte culmi şi de speriai de propriile maţe care chiorăiau groteşte de foame.
Astăzi îl asculţi şocat pe baronul Oprişan la radio în timp ce îţi spune cum luptă el cu dictatura din partid.
El, Ceauşescu de Vrancea, are tupeul să declare public aşa ceva?