Sub pretextul luptei antiteroriste, Guvernul scoate o nouă lege a cartelelor Pre-Pay

Sub pretextul luptei antiteroriste, Guvernul scoate o nouă lege a cartelelor Pre-Pay

Premierul Dacian Cioloș a dezvăluit că au fost folosite cartele telefonice din România pentru comiterea unor atentate în UE. Drept urmare, Executivul reface legea care prevede cumpărarea cartelelor telefonice cu buletinul

Premierul Dacian Cioloş a susținut ieri că este nevoie de un control mai bun al vânzării cartelelor PrePay. În perioada următoare ministrul Justiţiei şi cel al Internelor vor aduce în atenţia Executivului „aceste elemente”, pentru a fi discutate, a mai spus Cioloș, precizând că nu trebuie să creadă cineva că „vrem să facem ceva pe ascuns”. Surse din Guvern au declarat pentru EVZ că se ia în calcul elaborarea unui proiect de lege referitor la cartelele PrePay, urmând să se elimine viciile de neconstituționalitate din vechiul proiect. În același timp, astăzi pleacă de la Ministerul Comunicațiilor Legea Securității cibernetice la celalte ministere competente pentru avizare.

„Înţeleg că România e una din puţinele ţări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele PrePay fără un control de identitate. Înţeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele PrePay din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în România”, a dezvăluit Dacian Cioloş, la Pro TV.

Premierul a mai spus că există un potenţial risc privind atentatele teroriste și în România dar a precizat că lucrurile sunt ţinute sub control de autorităţi şi serviciile de informaţii.

Au mai încercat o dată

Legea cartelelor PrePay a fost declarată neconstiuţională în octombrie 2014. Magistraţii CCR au reţinut, în motivarea deciziei, că reţinerea şi păstrarea datelor constituie o limitare a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal. „Nu oferă garanţii care să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal, aducând atingere însăşi esenţei drepturilor fundamentale”, se arată în motivare.

FOTO:Dacian Cioloş

Judecătorii CCR au explicat că restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi făcută numai dacă este necesară şi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. Cartelele PrePay urmau să fie achiziţionate doar cu un act de identitate, prevedea legea.

În ianuarie 2014, şeful SRI de la vremea respectivă, George Maior, explica, în exclusivitate pentru EVZ , de ce este necesară legea cartelelor Pre- Pay: „Spania a introdus legea cartelelor preplătite după ce, în urma atentatelor de la Madrid, și-au pierdut viața 192 de oameni și alți 1800 au fost răniți. (...) Cine și cum ar putea explica prin invocarea conceptului generos al «drepturile omului» moartea a 192 oameni? Sunt curios cum s-ar putea legitima, cu ajutorul acestui concept, moartea unor oameni nevinovați în atât de multe situații în care, pentru organizarea atentatelor, s-au utilizat cartele preplătite anonimizate”.

Tobă îi creează disconfort

Premierul a recunoscut că nu se simte confortabil din cauza acuzaţiilor de plagiat aduse ministrului de Interne, Petre Tobă, dar a afirmat că nu este adeptul unor decizii luate unilateral, atât timp cât acuzaţiile nu sunt dovedite. „Am vorbit şi cu dl. ministru Tobă. Pe de altă parte, nu cred că e cazul să iau decizii eu, unilateral, atât timp cât nişte acuzaţii nu sunt dovedite’’, a spus Cioloş . Premierul a mai precizat că nu i se pare normală existenţa unui dispozitiv special de verificare a demnitarilor.

Parlamentul votează legea pentru mame

După ce Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor a majorat, pe 8 martie, indemnizaţiile de creştere a copilului pentru mame, eliminând plafonul maxim de 3.400 de lei şi înlocuindu- l cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, premierul le-a transmis parlamentarilor care vor majorarea indemnizaţiei minime de la 600 de lei cât este în prezent, la peste 1.000 de lei, că trebuiue să-i indice sursa de finanțare. Potrivit unor surse parlamentare deputații vor vota miercuri proiectul de lege, care este susținut atât de PSD cât și de PNL. Vicepreşedintele PNL Cristina Pocora a indicat drept sursă de finanţare recuperarea prejudiciilor de la corupți. (Dana Lascu)