De patru luni de zile, SECRIS, unica dronă subacvatică militară a României, a fost pierdută în Marea Neagră. Mai mult, SECRIS seamănă izbitor cu un submersibil american de serie, deși s-a investit în construcția sa aproape un milion de lei

Acum exact o săptămână, Mihai Fifor, ministrul Apărării, a reușit să lase pe toată lumea cu gura căscată, în timpul audierilor din Parlament, pentru constituirea guvernului Dăncilă, când a afirmat că: „România și-a propus construirea unui submarin în șantierele navale românești”. Imediat, experții militari au taxat dur ambiția ministrului amintind că noi n-am fost în stare nici măcar să reparăm singurul nostru submarin, „Delfinul”, care a intrat ultima oară în imersiune acum 22 de ani.

Patru zile mai târziu, vineri, pe 2 februarie, Mihai Fifor, aflat la Constanța, întro vizită în portul militar, a plusat, declarând că a fost greșit înțeles, precizând că planul său e de a dota Flota Militară cu trei submarine românești!

Ca să capeți dimensiunea exactă a fandacsiei ministeriale arătăm astăzi, în premieră absolută, cum România a pierdut în Marea Neagră, în luna septembrie, singura sa navă submersibilă funcțională, drona subacvatică SECRIS. Care, pe deasupra, deși construită pe banii noștri, seamănă izbitor cu o platformă similară americană „Ocean Server Iver 2”, produs de serie în SUA. De patru luni, deși faptul e notoriu în cercurile superioare ale Marinei Militare, toată lumea tace mâlc. Ministrul Fifor, oare, a fost informat?

FOTO: Mihai Fifor

CCSFN, elita Marinei Militare

Centrul de Cercetare Științifică pentru Forțele Navale (CCSFN) este o unitate militară care face parte din Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), instituție subordonată Departamentului pentru Armamente al Ministerului Apărării Naționale. CCSFN a fost înființată în urmă cu aproape 52 de ani și are ca principal obiect de activitate cercetarea și inovarea în domeniul militar naval.

​De-a lungul existenței sale Centrul de Cercetare Științifică pentru Forțele Navale a avut în organigramă ofițeri și personal civil cu o pregătire deosebită. Unitatea a strâns elita „creierelor” din Marina Militară și, în continuare, se mândrește cu asta. Cu toate acestea, unitatea a generat o situație demnă de un scenariu pentru reclamele cu muncitorul Dorel.

Submersibilul SECRIS a costat, în 2011, 942.248 lei

Una dintre creațiile colectivului de experți ai CCSFN a fost proiectul „SECRIS”. Este vorba despre proiectarea și realizarea unei drone subacvatice sau, altfel spus, un mini- submarin, teleghidat, de cercetare a mediului subacvativ. Titulatura completă a proiectului sună pompos:„Sistem pentru detecția, clasificarea și identificarea factorilor subacvatici locali generatori de riscuri de securitate – SECRIS”.

Pentru realizarea acestei platforme submersibile a fost alocată o finanțare în valoare totală de 942.284 lei de la bugetul de stat, așa cum ne-a comunicat conducerea CCSFN.

Submersibilul telecomandat a fost realizat în perioada 01.10.2008 – 01.10.2011. Integratorul de proiect a fost Centrul de Cercetare Științifică pentru Forțele Navale și a avut ca parteneri Universitatea Națională de Apărare, SC EEI ELTEX SRL, Direcția Hidrografică Maritimă, Agenția Spațială Română și SC Digital Bit SRL.

O dronă submarină capabilă să navigheze la 100 de metri adâncime

​La prima vedere, ai putea spune că prototipul Secris este unul de excepție și că cercetarea românească în domeniul naval încearcă să țină pasul cu tendințele și provocările războiului modern. Folosirea dronelor în domeniul militar, dar și civil, naval, este un concept avangardist, iar platforme submersibile ca SECRIS sunt cunoscute în plan internațional ca Autonomous Underwater Vehicle (AUV).

Drona subacvatică românească este telecomandată de un operator aflat pe țărm sau la bordul unei ambarcațiuni, prin intermediul unei console care transmite comenzile pe frecvența de 900 MHz. Secris este dotat cu un sistem GPS și o cameră video, are o autonomie de 8 ore la o viteză de 2,5 Nd, se scria în presă la momentul inaugurarii proiectului, în 2011. Adâncimea maximă de scufundare este de 100 metri și are propulsie electrică. 

Prototipul AUV românesc este capabil să realizeze misiuni civile cum ar fi: studii și inspecții hidrografice, cartografierea fundului mării, localizarea epavelor, monitorizarea unor zone marine protejate, operațiuni de căutare și salvare, precum și experimentarea de senzori subacvatici.

FOTO: Ocean Server Iver 2

O clonă a platformei submersibile americane

Ocean Server Iver 2 În plan militar, SECRIS ar putea fi folosit și ca țintă subacvatică pentru navele de suprafață, în timpul exerciților pentru lupta antisubmarin.

CCFSN s-a prezentat cu SECRIS la Salonul Internațional de Invenții, Cercetare Științifică și Tehnologii Noi „Inventika 2011“ ce a avut loc la Iași. Acolo au apărut primele voci care s-au întrebat care ar fi motivul pentru care Secris seamănă atât de izbitor cu o dronă similară de producție americană – „Ocean Server Iver 2” – care se produce în serie.

Atât forma cât și culoarea vopselei prototipului Secris sunt identice cu cele ale „Ocean Sever Iver 2” așa cum se poate constata ușor în fotografiile apărute în publicațiile de specialitate. Dar cu toate suspiciunile participanților, critici publice nu au fost. S-a trecut cu vederea asemănarea izbitoare.

Proiectul Secris, un fel de experiment Philadelphia

Până aici am folosit timpul prezent atunci când am vorbit despre proiectul Secris deși ar fi trebuit să folosim trecutul. Asta pentru că drona noastră subacvatică a fost înghițită de adâncul Mării Negre. Secris a fost pierdut în timpul unei misiuni, în luna septembrie anul trecut! Cauzele dispariției nu sunt clare încă și pierderea submersibilului nu a fost făcută publică.

În septembrie 2017, comandantul CCSFN era comandorul Georgică Slămnoiu, cel care a condus proiectul încă de la început. Acum fostul comandant al CCSFN a fost promovat la un eșalon superior. După dispariția lui Secris s-a încercat localizarea acestuia în perimetrul unde a fost pierdut. Căutările au fost fără succes.

FOTO: Nu se observă, practic, nicio diferență între drona românească și cea americană

Șapte ani în care specialiștii CCSFN s-au jucat de-a submarinul

Pentru a afla amănunte despre acest proiect am adresat câteva întrebări conducerii CCSFN, în două adrese diferite. În primul set de întrebări, am cerut informații despre proiect, finanțare, misiuni executate fără să amintim despre dispariția prematură a submersibililului telecomandat. Răspunsul a venit în timp rezonabil.

Am primit informații despre proiect, caracteristici, sursa și valoarea finanțării. „În cadrul proiectului SECRIS, platforma subacvatică mobilă autonomă nu a fost echipată cu senzori pentru preluarea imaginilor video sau sonar din mediul de operare și drept urmare nu a fost oportună echiparea acesteia cu un mediu de stocare”, au explicat specialiștii CCSFN.

Păi, fără aceste dotări, cum putea Secris să execute misiunile mai sus enumerate, cu care realizatorii proiectului se lăudau în presă la inaugurarea proiectului sau pe la expozițiile la care au participat. Am întrebat și la ce misiuni a participat. Răspunsul este sec: „Platforma subacvatică autonomă a fost utilizată în misiuni de testare a performanțelor de navigație, autonomiei, capacității de manevră etc”.

Probabil, restul misiunilor sunt clasificate sau SECRIS nu a apucat să fie folosit pentru cartografierea fundului mării și alte misiuni la care putea fi folosit. Din răspuns, reiese că submersibilul teleghidat a fost testat doar din punct de vedere al capacităților de manevră. Adică doar a fost plimbat pe fundul mării, de șapte ani încoace.

Dispariția misterioasă a submersibilului SECRIS și ascunderea acestui lucru naște două întrebări legitime. A fost vorba de o incompetență sau neglijență a operatorilor dronei subacvatice? Sau a fost pierdută intenționat pentru a se masca faptul că e o clonă a unui produs similar american?

Dispărut pe fundul Mării Negre

În primul răspuns, responsabilii din CCSFN au omis să ne comunice și faptul că SECRIS a fost pierdut și nu a fost reperat și recuperat. De altfel, recunoașterea pierderii ar fi fost un exercițiu de conștiință neprovocat de o întrebare directă. La scurt timp după primirea raspunsului, am revenit cu alt set de întrebări. Am cerut explicit să ni se comunice în ce circumstamțe a dispărut primul AUV românesc și dacă acesta este construit pe o platformă „Ocean Server Iver 2” de producție SUA. Situație în care paternitatea este îndoielnică.

De asemenea, am întrebat și care este aportul științific adus de echipa de cercetărori ai CCSFN la acest proiect, pentru că așa, cu ochiul liber, din analiza fotografiilor, nu prea reiese mare lucru. Încurcați și prinși cu fofârlica, responsabilii de la CCSFN nu au mai catadicsit să ne răspundă. Un lucru este cert: Secris a dispărut!

Acum nu se mai poate stabili dacă primul AUV românesc este tot una cu „Ocean Server Iver 2” și nici care a fost aportul adus de echipa CCSFN la acest proiect. Proiectul SECRIS s-a terminat mai prost decât legendarul experiment „Philadelphia”! Barem, distrugătorul Eldridge a fost găsit.