Autoritățile din mediul rural învață repede că orice eveniment care promovează tradițiile moștenite din bătrâni aduce în timp câștiguri însemnate nu doar proprietarilor de pensiuni, dar și bugetelor locale și de stat.

Un exemplu în acest sens este comuna Ciocănești din județul Suceava, desemnată Satul cultural al României în 2014. În localitate sunt organizate zece evenimente care atrag anual mii de turiști, începând cu luna februarie și terminând cu decembrie.

Numai în 2013, aproximativ 9.000 de turiști au venit la Festivalul Păstrăvului, potrivit primarului Radu Ciocan. Fiecare dintre ei a cheltuit sume importante pentru cazare, masă sau achiziția de obiecte tradiționale și suveniruri, ceea ce a însemnat câștiguri nu doar pentru localnici, dar și încasări mai mari la stat din impozitele pe venit. Avalanșa de turiști se vede și în bunăstarea localnicilor: vilele s-au înmulțit de-a lungul și de-a latul comunei.

Cu pluta pe Bistriță

În 2014, numărul turiștilor va fi și mai mare, deoarece evenimentul ajuns la cea de-a unsprezecea ediție are deja o audiență fidelă și a fost „legat” de Săptămâna Plutăritului, astfel că bucovinenii o vor ține într-o petrecere de pe 11 până pe 17 august. „Toate locurile de cazare sunt ocupate. Cine vrea să vină trebuie să se cazeze în localitățile învecinate sau la Vatra Dornei. Avem foarte multe cereri pentru că, anul acesta, cei care vin la festival pot și să coboare cu pluta pe Bistriță, activitate extrem de iubită”, ne-a declarat primarul Radu Ciocan.

Drumul lung spre Cimitirul Vesel

La vest de Ciocănești, și locuitorii din Săpânța se luptă să îi convingă pe turiști nu doar să treacă pe acolo, ci să și înnopteze. Un irlandez care s-a îndrăgostit de România în urmă cu două decenii a găsit soluția. Peter Hurley și-a pus la bătaie toată averea și a pus pe roate un festival cultural internațional, fără ajutorul autorităților.

De la prima ediție, care a avut loc în 2010, numărul turiștilor a crescut cu peste 10%, iar partea cea mai bună este că oamenii nu mai vin doar să se pozeze în Cimitirul Vesel, ci petrec nopți în pensiunile din localitate. „În restul anului, turiștii vin, fac poze în cimitir și la cascade și pleacă. Pe timpul festivalului, rămân peste noapte, iau parte la festivități”, ne-a declarat primarul interimar Gheorghe Pop.

Anul trecut, la Festivalul de la Săpânța au participat peste 2.500 de turiști. În 2014, organizatorii se așteaptă să vină și mai mulți în perioada 15-16 august, ceea ce le va aduce un plus de câștig administratorilor de pensiuni.

Cea mai scurtă cale, plină de gropi

Localnicii din Ciocănești au însă o problemă. Deși mizează pe creșterea numărului de turiști prin promovarea obiectivelor culturale, istorice și a tradițiilor, autoritățile județene și centrale uită de fondurile pentru reabilitarea drumurilor, prejudiciid eforturile comunităților locale. Astfel, cea mai scurtă cale dinspre Bucovina spre Maramureșul istoric, DN 17, e plină de gropi. Reparațiile de abia au început, dar primarul Radu Ciocan speră să fie gata până vinerea viitoare, când începe Festivalul Păstrăvului. „Se va circula bine până la noi. De aici, Dumnezeu cu mila. E rău pentru că turiștii care mergeau pe aici, din Bucovina spre Maramureș, opreau și la muzeele noastre, la biserici. Acum ne ocolesc”, subliniază primarul. Dacă turiștii ar cheltui mai mulți bani în sate, și bugele locale și cel de stat ar câștiga, ca urmare a veniturilor mai mari din taxe și impozite.