Editura Evenimentul si Capital

Știi ce pui în farfurie? Culturile românești, afectate de organismele modifiate genetic

Un efect al consumului de porumb modifi cat genetic este scaderea fertilității
Autor: | | 16 Comentarii | 1885 Vizualizari

Până anul trecut, România cultiva anual sute sau chiar mii de hectare de porumb modificat genetic. ONG-urile spun că riscurile pentru sănătatea românilor rămân, în ciuda reducerii suprafețelor cultivate

În prezent, o serie de voci pledează pentru cultivarea organismelor modificate genetic. „Știu sigur că toți agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi o mâncăm, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare”, spunea recent Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru agricultură din camera Deputaților. Agricultorii români au renunțat să mai cultive porumb modificat genetic MON810, singura plantă modificată genetic aprobată pentru cultivare în UE. Suprafața cultivată cu acest soi de porumb s-a redus drastic, de la 770,7 hectare, anul trecut, la doar 2,5 hectare, în 2015.

Organizațiile nonguvernamentale avertizează, însă, că efectele cultivării organismelor modificate genetic asupra mediului și oamenilor încă nu sunt pe deplin cunoscute și pot persista încă mult timp după încetarea cultivării plantelor.

Un studiu realizat în Austria și publicat în 2008 a demonstrat faptul că, în urma consumului de porumb modificat genetic (NK63 x MON810) a scăzut fertilitatea la cobai, precum și greutatea și mărimea acestora. Iar problema cu organismele modificate genetic (OMG) rezistente la erbicide este că acele substanțe toxice cu care sunt stropite plantele ajung în mâncarea populației.

Birocrație mare, producție slabă

Numărul cultivatorilor de porumb MON810 s-a redus de la 58, în 2008, până la unul singur, anul acesta. Care este explicația? Pe de o parte, este vorba de birocrația la care sunt supuși cultivatorii, în condițiile în care prețul producției este la fel cu cel al culturilor tradiționale, spun oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). „Fermierii care au optat să cultive porumb modificat genetic trebuie să se supună unor reguli stricte, cum ar fi: autorizarea, declararea locaţiilor suprafeţelor cultivate şi a producţiilor reali zate, a destinației producției, precum şi respectarea măsurilor de coexistenţă faţă de celelalte tipuri de culturi de porumb învecinate - printre care o distanță de izolare de 200 metri faţă de acestea, depozitarea separată a producției, etichetarea acesteia precum şi alte reguli pentru asigurarea trasabilităţii producției”, au declarat reprezentanții MADR, pentru EVZ.

Pe de altă parte, porumbul MON 810 este un soi cu o producție slabă comparativ cu soiurile tradiționale, fiind rezistent la atacul sfredelitorului porum bului, un dăunător care, însă, nu prezintă un mare pericol în România, spun reprezentanții Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG. „Agricultorii români preferă soiurile tradiționale adaptate și productive, care îndeplinesc cerințele de gust”, ne-a declarat Ramona Duminicioiu, președintele InfOMG.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Afaceri

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate