Din dialogul purtat ieri la DNA, prezentat în referatul procurorului cu propunerea de prelungire a măsurii arestulului preventiv în cazul Elenei Udrea, rezultă că denunțătiorii și-au păstrat declarațiile. Avocatul fostului ministru susține contrariul.

ÎMPREJURĂRILE CARE IMPUN PRELUNGIREA MĂSURII  ARESTĂRII

Astfel, cu privire la infracţiunile de luare de mită, pe parcursul confruntărilor efectuate inculpaţii Topoliceanu Ana Maria, Gardean Adrian, Lungu Ştefan şi Nastasia Gheorghe au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce li se impută şi au indicat participaţia inculpatei Udrea Elena Gabriela la pretinderea şi primirea sumelor de bani.

Inculpata Topoliceanu Ana Maria a arătat:

„Întrebare: Din banii primiţi de dumneavoastră de la societatea Consmin prin intermediul lui Lungu Ştefan şi Breazu Tudor aţi dat o partea doamnei UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Pe toţi, într-o formă sau alta.

Întrebare: Dacă în perioada 2010-2012 aţi achitat bunuri şi servicii de care a beneficiat doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Da, inclusiv din banii de la Consmin.

Întrebare:  În ce formă şi în ce împrejurări dădeaţi banii proveniţi de la Consmin doamnei UDREA ELENA GABRIELA, aşa cum aţi susţinut?

Răspuns: O parte a fost excursia la Danai, o altă parte cash. Au mai fost situaţii în care îi plăteam salariul lui Breazu Tudor.

Întrebare:  Plăţile cash  unde se făceau, de câte ori şi de ce sume era vorba?

Răspuns: La ea acasă, la minister, cred că de două ori, eu suma totală am văzut-o când am văzut actele, cred că în jur de 10000 euro fiecare.”

Cu acelaşi prilej, inculpatul Gardean Adrian a arătat:

„Întrebare: Dacă aţi întâlnit-o pe doamna UDREA ELENA GABRIELA în cursul anului 2011 la pensiunea domnului Nastasia Gheorghe şi dacă aţi avut vreo discuţie cu aceasta referitoare la plata unor sume de bani, iar, în caz afirmativ,  în  ce a constat această discuţie?

Răspuns: Da, am avut o discuţie, ne-am întâlnit la începutul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discuţie forate scurtă referitor la derularea lucrărilor de la Straja, cred că ne întorceam de la inaugurarea gondolei de la Vulcan, ocazie cu care a fost făcută o vizită şi pe domeniul schiabil de la Straja. Ulterior, spre seară, am ajuns la cabana domnului Nastasia. A fost o discuţie scurtă, de câteva minute, cred că Ştefan Lungu m-a prezentat doamnei, am rămas cu domnul Nastasia şi cu doamna Udrea. Nu aş putea să redau 100% discuţia, dar din înţelegerea mea, domnul Nastasia urma să se ocupe de derularea în continuare a contractului, de plăţi şi de sponsorizări. Având în vedere că se derulase anterior un alt contract finanţat de minister, iar Lungu Ştefan îmi spusese că trebuie să fac plăţi de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a şi întâmplat, în acest context am înţeles că referirea doamnei Udrea la sponsorizări se referea la plăţi similare. De altfel, cred că acesta este şi scopul pentru care am fost invitat.

Întrebare: Ţineţi minte termenii folosiţi de doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Mi-a rămas în minte termenul „sponsorizare”. Nu am definit exact ce înseamnă sponsorizarea, dar oricum ceea ce am plătit ulterior nu a fost sub forma unui contract de sponsorizare.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Este posibil ca ideea aceasta de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi citit acuzaţiile care vi s-au adus de procurori în dosarul Gala Bute şi anume că aţi sponsorizat firma lui Rudel Obreja?

Răspuns: Cred că nu am fost acuzat de procurori pentru Gala Bute, acuza care mi s-a adus a fost doar pentru contractele cu Ştefan Lungu pentru domeniile schiabile Borsec şi Cavnic.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: E posibil ca ideea de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi aflat că se cercetează sponsorizarea Galei Bute?

Răspuns: Contractele pe care le aveam înainte erau oarecum mascate prin faptul că achiziţionam sau cumpăram produse prin firma lui Ştefan Lungu. Ulterior, când s-a întâmplat publicitatea şi nu sponsorizarea cu Rudel Obreja, nu a fost pentru Gala Bute, ci pentru o gală de box care s-a desfăşurat ulterior. Ce înţelesesem eu din experienţa cu autorităţile publice de până la momentul respectiv, cota de 10% avea un caracter general. La momentul discuţiei cu doamna Udrea, nu am înţeles exact ce urma să vizeze sponsorizarea, mă aşteptam la orice, o firmă, un cămin de bătrâni, urma ca destinaţia să îmi fie indicată de domnul Nastasia, aşa cum s-a şi întâmplat.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce sponsorizare v-a indicat domnul Nastasia să faceţi?

Răspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o sumă de bani pe care trebuie să o aduc, în principiu 10%, nu am adus întreaga sumă de bani pentru că nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar în completare mi-a indicat să fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus că nu se poate şi că vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: În scurta aceea discuţie, cumva aţi simţit că vă şi condiţionez proiectul de aceste sponsorizări?

Răspuns: Percepţia mea vis-a-vis de derularea contractelor până atunci era că în zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizări, un procent de 10%, confirmat până atunci de contractele deja finalizate sau în curs de execuţie. Cu siguranţă că am înţeles că acel contract probabil nu era finanţabil dacă eu nu ajungeam să îmi onorez această obligaţie de plată, adică acel 10% despre care ştiam că se dă.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Dacă eu i-am spus domnului Gardean că derularea acelui contract este condiţionată de sponsorizări?

Răspuns: Nu aş putea reda 100% cuvintele, dar a fost ceva de genul „va fi nevoie de o sponsorizare”. Nu a fost o condiţionare clară de genul „dacă nu dai sponsorizarea, nu primeşti banii” de către doamna Udrea, eu am înţeles-o ca fiind o condiţionare într-un context general.”

Pe parcursul confruntării, inculpatul Lungu Ştefan a dat următoarele răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate:

„Întrebare: Ştia doamna UDREA ELENA GABRIELA că o parte din banii primiţi de dumneavoastră, fie de la Termogaz, fie de la Consmin,erau folosiţi pentru plata unor bunuri sau a unor servicii de care a beneficiat Partidul Democrat Liberal?

Răspuns: În mod direct, nu ştiu dacă avea cunoştinţă, dar prin intermediul lui TOPOLICEANU ANA MARIA cu care aveam relaţia directă, pentru că nu am avut o relaţie financiară cu doamna Udrea, am înţeles că da.

Întrebare: Dacă au beneficiat persoane din Partidul Democrat Liberal, inclusiv doamna Udrea, de serviciile de monitorizare media achiziţionate de la Zăinescu Alin?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN: Aţi achiziţionat printuri de mari dimensiuni folosite la Convenţia PDL la care a fost aleasă în funcţia de preşedinte doamna Udrea?

Răspuns: Da.

Întrebare: doamna Udrea Elena îl cunoştea pe Cosmin Dragomir, administratorul lui SC Total Media Prod SRL şi ştia că acesta realizează materiale promoţionale pentru partid?

 Răspuns: Da.

Întrebare: ştiţi dacă domnul Cosmin Dragomir i s-a plâns doamnei Udrea de întârzieri în plata serviciilor prestate pentru partid?

Răspuns: Da, îmi aduc aminte că s-a plâns, existau momente de întârziere a plăţilor. Ştiu acest lucru de la Cosmin Dragomir.

Întrebare: Dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu angajaţi ai ministerului care au afirmat că organizarea Galei Bute era nelegală şi dacă aceste persoane au adus aceste împrejurări la cunoştinţa ministrului Udrea?

Răspuns: Da, au fost momente în care funcţionarii au reclamat imposibilitatea de a se încadra în limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, înţelegând că era omul cu semnătura. Da, persoanele acuzau o anume presiune referitoare la acest eveniment. În şedinţe erau ridicate toate problemele, la unele din aceste şedinţe participa şi doamna Udrea.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: puteţi preciza care erau criticile sau contestările acestor persoane legate de gală? Ce reclamau aceste persoane că nu se poate face sau că ar fi ilegal?

Răspuns: de cele mai multe ori, au fost critici legate de modalitatea de achiziţie realizată cu firma lui Rudel Obreja, de neînţelegerile legate de specificul evenimentului şi de desele întârzieri datorate reformulărilor din documentele galei. Ştiu că au fost critici cu privire la faptul că iniţial era vorba de Federaţia Română de Box, iar ulterior de firma lui Rudel Obreja şi cu privire la faptul că acesta era suspendat de Federaţia Internaţională de Box.”

Inculpatul Nastasia Gheorghe a indicat următoarele împrejurări:

Întrebare: Aţi asistat la discuţia care a avut loc la începutul anului 2011 la pensiunea dumneavoastră între UDREA ELENA GABRIELA şi GARDEAN ADRIAN, iar, în caz afirmativ, s-a discutat cu acest prilej despre realizarea unor sponsorizări şi în ce context?

Răspuns: Da, am asistat. S-a discutat la modul general, doamna Udrea l-a întrebat pe domnul Gardean dacă există posibilitatea să facă anumite sponsorizări.

Întrebare: Aţi primit de la GARDEAN ADRIAN o geantă conţinând suma de 900.000 euro în toamna anului 2011, iar, în caz afirmativ, ce aţi făcut cu aceasta?

Răspuns: Da. Suma era spusă de Gardean, eu nu am verificat şi am dus-o doamnei Udrea.

Întrebare: Doamna Udrea ştia că urma să vă întâlniţi cu GARDEAN ADRIAN pentru primirea sumei menţionate?

Răspuns: Nu ştiu dacă ştia, pentru că relaţia lui GARDEAN ADRIAN era mai mult cu Ştefan Lungu. Doamna Udrea îmi spusese mie cu ocazia discuţiei care a avut loc la ziua mea să ţin legătura cu Gardean cu privire la sponsorizări.

Întrebare: V-a spus domnul GARDEAN ADRIAN că va încheia un contract de publicitate cu firma lui Rudel Obreja şi cuantumul acestuia? Aţi transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Da, mi-a spus când a venit cu geanta. Când am dus geanta am şi transmis doamnei Udrea că urma să facă o sponsorizare pentru Gala Bute. Nu îmi aduc aminte dacă a precizat suma.

Întrebare: Ştiţi de ce urma să sponsorizeze domnul Gardean firma lui Rudel Obreja şi de ce trebuia transmis acest lucru doamnei Elena Udrea? 

Răspuns: Rudel Obreja făcea presiuni că nu îşi încasase tot contractul pe care îl avusese cu ministerul.

Întrebare: GARDEAN ADRIAN urma să facă această sponsorizare în contul sponsorizărilor despre care discutase cu doamna Udrea la ziua dumneavoastră?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE: Dumneavoastră, în calitate de persoană împuternicită cu drept de semnătură în locul ministrului, eraţi cel care lua deciziile cu privire la alocarea fondurilor în cadrul programului „Ski în România”?

Răspuns:Nu, eu aveam delegare de competenţă să semnez în locul ministrului documentele pe care trebuia să le semneze ministrul. Nu coordonam şi nu am coordonat niciodată programul „Ski în România”, lucru care se poate verifica şi în fişa postului şi nu eu făceam alocările pentru UAT-uri. Alocările se făceau la propunerile direcţiei de specialitate de către doamna ministru.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Puteţi spune ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor despre care pretindeţi că mi i-aţi dat în toamna anului 2011?

Răspuns: Era o geantă de culoare închisă, cred că neagră, detalii referitoare la sistemul de închidere nu am reţinut şi nici nu am deschis-o, astfel încât nu ştiu care era cupiura banilor. Mărimea era apropiată de cea a unei genţi diplomat. Nu îmi amintesc alte detalii cu privire la această geantă. Gardean Adrian este cel care mi-a spus că în acea geantă erau 900.000 euro. Categoric geanta nu era din pânză.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: dacă la momentul la care aţi fi adus geanta mai era cineva la uşa cabinetului sau în cabinet?

Răspuns: În cabinet nu mai eram nimeni, în afara cabinetului, în faţa uşii, era o secretară, nu îmi aduc aminte care dintre acestea.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Cât a durat din momentul în care a luat geanta de la Gardean şi până în momentul în care a intrat în cabinetul ministrului şi a lăsat geanta?

Răspuns: Imediat după ce a plecat domnul Gardean, am luat geanta şi am dus-o la cabinet la doamna ministru. Nu ştiu, cred că au trecut 5-10 minute.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce i-aţi spus doamnei ministru când aţi predat geanta?

Răspuns: Că este de la domnul Gardean şi că a spus că va face şi sponsorizare în Gala Bute. I-am spus şi ce mi-a spus domnul Gardean că este în interiorul genţii.

S-a stabilit că inculpaţii Breazu Tudor Liberiu şi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia.

Spre exemplu, inculpaţii achitau lunar suma de 3.000 de euro de la persoana  care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci”, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate şi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită. „Postacii” erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la coordonator.

Cu privire la aceste împrejurări, inculpata Udrea Elena Gabrielaa arătat că unele plăţi se făceau din fonduri care nu erau înregistrate în evidenţa partidului, provenind de la persoane sau firme care nu doreau să le fie cunoscută calitatea de donator.

„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna TOPOLICEANU ANA MARIA?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit TOPOLICEANU ANA MARIA, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de TOPOLICEANU ANA MARIA. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de TOPOLICEANU ANA MARIA, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus TOPOLICEANU ANA MARIA. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare:  Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”

În condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 334/2006 interzic în mod expres finanţarea partidelor politice prin plata unor sume care să nu se regăsească în contabilitate, eludarea acestor dispoziţii imperative demonstrează că inculpata a cunoscut şi a acceptat provenienţa infracţională a sumelor de bani folosite pentru funcţionarea organizaţiei pe care o conducea.

Astfel, art. 7 din legea menţionată prevede că la primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. Art. 8 din acelaşi act normativ prevede că toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare, iar donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii.

Raţiunea legii care impune evidenţa tuturor donaţiilor este tocmai de a evita ca persoanele care beneficiază de fonduri publice să sprijine activitatea politică a demnitarilor care atribuie aceste fonduri.

Ignorarea acestor prevederi echivalează, sub aspectul laturii subiective, cu acceptarea de a participa la săvârşirea unei infracţiuni, iar apărarea potrivit căreia această practică este generalizată la nivelul tuturor partidelor nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei.

 

Totodată, a rezultat că la aproximativ două luni după ce inculpata Udrea Elena Gabriela a primit suma de 900.000 de euro, în contabilitatea partidului s-au înregistrat 5 donaţii în numerar în valoare totală de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a 5 chitanţe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi.

Cu privire la prezenţa inculpatei Udrea Elena Gabriela în sediul ministerului la data de 06.10.2011, din relaţiile comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale rezultă că nu există o condică sau o altă evidenţă privind prezenţa demnitarilor. Inculpata a semnat acte şi a participat la activităţi oficiale în zile de 5 şi 7.10.2011, iar la data de 08.10.2011 s-a aflat într-o delegaţie în străinătate.

 

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu privind atribuirea contractului de lucrări în staţiunea Straja, raportul de constatare tehnico – ştiinţifică întocmit a demonstrat că în cauză nu erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea directă a lucrărilor, a prezentat mecanismul prin care a fost prejudiciat bugetul Municipiului Lupeni, prin interpunerea unui intermediar şi supraevaluarea bunurilor achiziţionate, şi a indicat cuantumul pagubei produse, respectiv suma de 4.237.719,60 RON.

Temeiurile care impun privarea în continuare de libertate a inculpaţilor

Cu privire la inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Tudor Liberiu şi Obreja Rudel este necesară prelungirea arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele cauzei rezultă că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului.

Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurenţe, un principiu esenţial într-o economie de piaţă, în condiţiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăţi comerciale, care pot influenţa deciziile autorităţilor, au acces la fondurile publice.

Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali.

O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa acestor persoane poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei, care este strâns legat de existenţa mecanismelor de disimulare a sumelor primite cu titlul de mită.

Infracţiunile de corupţie şi asimilate celor de corupţie, cele de evaziune fiscală şi de spălare de bani, prin natura şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor. (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

Modul de săvârşire a faptelor şi felul în care inculpaţii se raportează la fondurile publice, privite ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică.

Cu privire la inculpatul Rudel Obreja sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 1

Cu privire la inculpaţii Nastasia Gheorghe, Lungu Ştefan şi Resmeriţă Gheorghe se impune prelungirea arestului la domiciliu, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar privarea acestora de libertate este necesară pentru buna desfăşurare a urmăririi penale.

Modul de săvârşire a infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, prin pretinderea unui procent fix din fondurile primite de operatorii economici de la bugetul de stat, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, care impune luarea unei măsuri preventive.

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie şi a prejudiciilor produse bugetului de stat, precum şi modul conspirat în care s-au realizat transferurilor băneşti, care denotă specializarea inculpaţilor.

Deşi faptele inculpaţilor prezintă un grad ridicat de pericol social, poziţia procesuala a acestora reprezintă o circumstanţă esenţială pentru stabilirea măsurii preventive care se impune în cauză.

Astfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, au ajutat la stabilirea adevărului şi au formulat denunţuri cu privire la fapte de corupţie şi participanţi care nu erau cunoscuţi organelor de urmărire penală.

Atitudinea inculpaţilor este considerată de legiuitor un element esenţial la stabilirea gradului concret de pericol social, iar recunoaşterea integrală a acuzaţiei şi formularea unor denunţuri atrag diminuări semnificative ale limitelor de pedeapsă. Această diferenţă de tratament trebuie să se regăsească şi la momentul dispunerii unor măsuri preventive, având în vedere că pericolul social este un factor determinat la aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică.

Pentru a oferi instrumentele necesare în lupta împotriva unui element infracţional deosebit de complex, este esenţial ca organele judiciare să transmită mesajul că persoanele care ajută la aflarea adevărului vor avea, încă de la început, o situaţie procesuală mai avantajoasă decât cele care au o atitudine nesinceră.

Tratarea nediferenţiată a tuturor participanţilor la comiterea unei infracţiuni ar reprezenta în realitate un stimulent ca aceştia să încerce să îngreuneze cercetările, cu rezultate inacceptabile pentru eficienţa politicii penale a statului.

Arestarea inculpaţilor răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea  săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că în speţă sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.