SONDAJ INSCOP: La 25 de ani de la Revoluție, 80% dintre români aleg democrația în dauna comunismului
- Luana Matei
- 15 decembrie 2014, 08:37
După un sfert de secol de la căderea comunismului, marea majoritate a românilor nu mai privește cu nostalgie spre perioada de dinainte de 1989, cei mai mulți dintre repondenți declarând că ar alege democrația în detrimentul comunismului.
Deoarece un procent semnificativ al populației României nu are o experiență personală a perioadei comuniste, repondenții au fost împărțiți în trei categorii de vârstă - 18-30 de ani (aveau cel mult cinci ani în perioada comunistă ori s-au născut după Revoluție) , 31 - 50 ani (aveau între 6 și 25 de ani în comunism) și peste 50 de ani (aceștia având cea mai completă experiență personală a comunismului).
Întrebați ce ar alege, între democrație și comunism, 80,9% dintre români au preferat democrația, doar 14,3% fiind încă nostalgici după comunism. Cea mai puternică opțiune pentru comunism se înregistrează în rândul grupei de vârstă de peste 50 de ani - 18,8%, în timp ce generația 31 - 50 de ani are cea mai mare preferință pentru democrație - 85%.
Întrebați dacă, în cazul unor alegeri, ar vota PCR, 72,9% nu ar vota acest partid, cea mai mare rată de respingere înregistrându-se tot în rândul categoriei de vârstă 31 - 50 de ani. De asemenea, dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida la prezidențiale, 70,9% dintre români nu ar lua în considerare un asemenea vot. Dacă cei de peste 50 de ani l-ar vota pe Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), surprinzător este că 15,5% dintre tinerii între 18-30 de ani au declarat că i-ar da votul lor dictatorului.
În ceea ce privește întrebarea "Care dintre președinții post-decembriști a fpcut cele mai bune lucruri pentru țară", Traian Băsescu se clasează pe locul I, cu 30,3% dintre voturi, urmat de Ion Iliescu - 23,8% și Emil Constantinescu, 19,6%. De asemenea, un procent semnificativ, 26,3%, a precizat că nu știe să răspundă la această întrebare.
Sondajul Inscop, realizat în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie, pe un eșantion de 1.076 de persoane, a avut drept scop măsurarea gradului de nostalgie a românilor cu privire la regimul comunist și Nicolae Ceaușescu, precum și prestația celor trei președinți de după 1990.