Jurnaliştii Roxana Iordache şi Marius Ghilezan afirmă că Regele Mihai este sub controlul unor structuri care aparţin serviciilor de informaţii, lucru cunoscut şi de Princepele Radu, soţul Principesei Margareta, susţin jurnaliştii.

Roxana Iordache, care a fost membru al Consiliului Regal alături de Alexandru Paleologu, Octavian Paler, Doina Cornea, Eleodor Focsăneanu și alții, a scris că Regele nu mai ia nici o hotărâre, iar toate actele și mesajele sale sunt, de fapt, realizate de alții. Chiar actul de excludere din Familia Regală a Principelui Nicolae nu ar fi semnat de Rege, a susținut Roxana Iordache, scrie Flux24.

Principesa Margareta a înregistrat în TVR mesajul video care urmează să fie prezentat la moartea Regelui Mihai, precizează Andrei Bădin, care adaugă că această informaţie nu are relevanţă dacă nu privim întreg contextul capturării Casei Regale de către forţe străine ei.

Jurnalistul Andrei Bădin a făcut şi o cronologie a scandalurilor în care a fost implicată Casa Regală.

1997: Imediat după nuntă, Radu a încercat și în timp a și reușit să controleze tot ce mișca în Casa Regală, inclusiv pe Rege. Mai întâi a copiat gesturile Regelui, mai apoi încerca discret să controleze acțiunile acestuia. Când nu reușea apela la Margareta și la soacra sa.Ajung apoi în fiecare an, la Geneva, interviul anual pe care îl făceam timp de mai mulți ani succesiv cu Regele. Ca de obicei mă văd în fiecare an cu oamenii din jurul Regelui. Nemulțumirea creștea: Radu vrea să controleze tot! La vremea aceea doar dorea...

SRI ÎI CUMPĂRĂ APARTAMENTUL LUI DUDA

2000: SRI cumpără apartamentul din București al lui Radu Duda. Apartamentul deja era închiriat de un ofițer SRI. Nu a existat o licitație, ci o tranzacție directă realizată prin Ion Tucă, azi directorul Casei Regale, omul cheie al tuturor businnesurilor realizate de Radu Duda. Tucă a fost șoferul Fundației Principesa Margareta. Azi e milionar.

Apartamentul ar fi fost cumpărat de SRI după ce Ion Iliescu a fost reales președinte. Suma tranzacţiei e şi azi secretă.

NEGOCIERILE DIN ELVEȚIA ÎNTRE DUDA ȘI OAMENII LUI ILIESCU

2001: Are loc celebra reconciliere între Regele Mihai și Ion Iliescu. Negocieri discrete au avut loc în mai multe rânduri la Versoix, canalul de comunicare fiind Radu Duda. Mai mulți reprezentanți ai lui Iliescu au fost trimiți la negocieri în Elveția: Ioan Talpeș, la aceea vreme șeful Departamentului de Securitate al Administrației Prezidențiale, fost șef al SIE.  Mitropolitul Moldovei de la aceea dată, actualul Patriarh Daniel, dar și Victor Opaschi, consilier prezidențial al lui Ion Iliescu. I se promite Regelui o resedință la București, Palatul Elisabeta, Castelul Săvărșin din județul Arad și restituirea altor proprietăți.

Regele şi Guvernul Năstase ajung la un acord pentru Castelul Peleş şi împrejurimi. Familia Regală urma să primească 30 de milioane de euro în schimbul renunţării la orice pretenţie pentru domeniul de la Sinaia, dar proiectul de lege a căzut în Parlament, dar restituirile s-au făcut în cele din urmă.

Conform înțelegerii, Regele a trebuit să-și schimbe tonul față de regimul Iliescu-Năstase. „S-au schimbat multe lucruri în România, dar încă sunt o grămadă de oameni care au rămas cu aceleaşi mentalităţi, deşi partea superioară a administraţiei, chiar domnul Iliescu şi primul ministru Adrian Năstase, observ că au schimbat lucrurile mai mult decât alţii“, declara Regele în 2001, într-un interviu acordat Silviei Constantinescu pentru revista Curierul Românesc din Suedia.

Pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit să abdice

Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind singurul urmaş legitim al lui Carol al II-lea. Prima dată a urcat pe tron la vârsta de numai şase ani, pe 20 iulie 1927, deoarece tatăl său renunţase la prerogativele de moştenitor al Coroanei.   Fiind minor, atribuţiile regelui au fost exercitate de o Regenţă. Treptat, această instituţie şi-a pierdut din autoritate, iar Carol al II-lea a profitat de divergenţele existente între formaţiunile politice şi pe 8 iunie 1930 a fost restaurat pe tronul României. Acest act a îmbrăcat forma unei lovituri de stat deoarece Constituţia prevedea clar că regele domneşte pănă la moarte sau până la abdicare, iar regele Mihai era în viaţă şi nici nu abdicase.   A doua domnie a survenit într-un moment dramatic pentru România. După pierderile teritoriale din vara anului 1940, Carol al II-lea a abdicat, iar Mihai a redevenit rege al României. Având o vârstă fragedă de 19 ani, Mihai l-a învestit cu puteri depline în stat pe generalul Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Pentru a elibera Basarabia şi nordul Bucovinei, generalul a angajat România în război de partea Puterilor Axei, armata română participând la campania din URSS.   După trei ani, Naţiunile Unite au întors soarta războiului în favoarea lor, iar armata română era într-o situaţie dezastruoasă. Antonescu a refuzat să semneze armistiţiul care prevedea condiţii foarte dezavantajoase pentru ţara noastră, însă clasa politică se temea că situaţia s-ar putea transforma într-o catastrofă. Sprijinit de liderii principalelor partide, regele Mihai l-a demis şi arestat pe Ion Antonescu printr-o lovitură de palat în ziua de 23 august 1944.   România a semnat armistiţiul cu URSS, însă odată cu acest moment ţara noastră a fost inclusă definitiv în sfera de influenţă sovietică. De acest fapt a profitat Partidul Comunist Român, care în trei ani de zile a reuşit să acapareze întreaga putere de stat şi să elimine orice forţă de opoziţie faţă de noul regim. Pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit să abdice.   După 50 de ani de exil, lui Mihai i s-a redat cetăţenia română şi i s-a permis să revină definitv în ţară abia în 1997, în timpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu. În prezent, familia regală se ocupă în special de reprezentarea externă a României şi a făcut lobby în cancelariile occidentale pentru aderarea ţării noastre la NATO şi Uniunea Europeană. Pe 30 decembrie 2007, Mihai a modificat Statutul Casei Regale, renunţând la legea salică de succesiune. Astfel, după moartea sa, principesa Margareta, fiica cea mare, va deveni şeful Casei Regale a României.