Tribunalul Cluj a decis recent să îl condamne pe unul dintre cei mai mari samsari de mașini din zona Transilvaniei, la pedeapsa cu închisoarea.
Lui Cosmin Dumitraș i-a mers foarte bine vreme de mai mulți ani. Trăia pe picior mare și onora toate comenzile de a aduse mașini din Germania, făcute de amatori. Actele păreau și ele în regulă iar cel care cumpăra mașina nu bănuia că, de fapt, era victima unei rețele de crimă organizată, specializată în evaziuni fiscale.
Procurorii clujeni spun că prejudiciul adus Statului Român, de Dumitraș este unul foarte mare. ”În concret, faptele inculpatului au constat în aceea că, în perioada martie 2012 – februarie 2013, în calitate de asociat și administrator al S.C. „Fast Seb Auto” SRL Cluj-Napoca, și-a însușit, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, sumele colectate cu titlu de TVA în cuantum total de 8.682.373 lei, existente în patrimoniul S.C. „Fast Seb Auto” SRL Cluj-Napoca, rezultate din comercializarea autoturismelor second-hand, importate în regim de taxare inversă din Uniunea Europeană și revândute pe piața internă, în dauna societății, lipsind astfel societatea comercială de posibilitatea de a-și achita datoriile către bugetul consolidat al statului”.
Cum se fură Statul Român
Judecătorul care a dispus condamnarea la doi ani de închisoare a evazionistului Dumitraș, susține că rețeaua folosea metoda ”taxării inverse”. Adică, actele de vânzare erau făcute de o firmă din Germania către o firma din România, condusă de Dumitraș. Firma din România, făcea, fictiv, un contraserviciu, și la rândul ei era emisă o factură, care în contabilitate se compensa cu cea emisă în Germania. Un fel de zero pe zero. Numai că, în realitate, firma din România nu presta niciun serviciu și trebuia să achite un impozit Statului Român.
”Operatorul economic din țara de origine, facturează fără TVA, deoarece, efectuează o livrare intracomunitară, iar operatorul economic din țara de destinație va aplica regimul taxării inverse pentru această operațiune, întrucât, efectuează o achiziție intracomunitară, calculând și înregistrând TVA-ul aferent tranzacțiilor intracomunitare, la cota de impozitare din țara sa, atât ca TVA colectat, cât și ca TVA deductibil. Ulterior efectuării achiziției intracomunitare, operatorul economic în cauză înregistrează, declară și colectează TVA-ul, pe care însă nu-l virează la bugetul de stat, cu toate că în patrimoniul societății, respectiv contul contabil „casa în lei” debitoarea figurează cu sume existente de bani, active aflate în gestiunea și administrarea reprezentatului legal al entității”, susține magistratul.
Recomandările noastre
