Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat săptămâna trecută raportul „Schimbare la Kiev: nevoia unui reset în relația România-Ucraina.
Propuneri ale experților români pentru reașezarea relației bilaterale”. Concluziile studiului vin în contextul crizei regionale, dar mai ales al schimbării de putere de la Kiev după amplele manifestații pro-europene și semnării de către noua administrație ucraineană a părții politice a Acordului de Asociere cu UE – condiții prielnice reașezării relației bilaterale dintre România și Ucraina.
Nevoia de reset pe axa București-Kiev este și mai puternică în condițiile în care, în ultimii ani, relația dintre cele două capitale a fost fragilă, chiar tensionată din cauza unor puncte istorice nevralgice – delimitarea frontierei maritime, Insula Șerpilor, Canalul Bâstroe, drepturile minorității românești și datoriile de la Kirvoi Rog – care au monopolizat o agendă bilaterală destul de săracă în alte proiecte comune.
Criza din Crimeea și amenințarea militară directă a Rusiei au schimbat datele acestei probleme, inclusiv în dezbaterea publică ucraineană, atât la București, cât și la Kiev vorbindu-se tot mai des de nevoia acestui reset. De remarcat este faptul că, până la izbucnirea crizei din Crimeea, prelungită cu starea de asediu din estul țării, România concura cu Rusia la nivelul percepției negative din rândul populației ucrainene, au remarcat experții CRPE în consultările cu omologii lor de peste graniță. România a fost până acum „inamicul facil” al Ucrainei, în condițiile în care incriminarea Rusiei risca să genereze costuri masive pentru Kiev, din acest motiv România fiind invadatorul de serviciu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pentru România, motivele unei relansări a relației cu Ucraina sunt strâns legate cel puțin de actuala criză în plină desfășurare la est de granițele noastre. Prin dezmembarea sau federalizarea Ucrainei, România ar avea din nou graniță comună cu Rusia la gurile Dunării, prin regiunea militară Odesa. Ultimele evoluții indică drept tot mai probabil un astfel de scenariu. În al doilea rând, mai susțin experții CRPE, România trebuie să își propună să funcționeze ca facilitator, alături de Polonia, al parcursului european al Ucrainei pentru a spori gradul de securitate națională.
Resetarea ar trebui să profite în primul rând de capitalul de simpatie de care Ucraina beneficiază în prezent în România în contextul turbulențelor pe care le străbate și să pornească de la starea actuală și interesele imediate ale celor două țări, au subliniat participanții la dezbaterea prilejuită de lansarea raportului. O provocare comună, au subliniat diplomații ucraineni, ar fi exploatarea comună a resurselor energetice din Marea Neagră.
Există însă acest capital de simpatie și de cealaltă parte a graniței? Cel mai probabil nu, însă diplomații ucraineni au subliniat că de la începutul acestui an tot mai multe firme ucrainene caută mijlocirea ambasadei de la București pentru a-și găsi parteneri de afaceri ceea ce se traducere printr-o deschidere tot mai mare spre România.
Resetarea relațiilor româno-ucrainene ar trebui să ia drept model reașezarea legăturilor dintre Polonia și Ucraina, două țări cu un trecut conflictual, dar care, după prăbușirea URSS, au luat-o de la 0, căzând de acord să închidă toate dosarele negative. În condițiile în care logica militară a revenit ca mecanism decizional și produce deja efecte în regiune, România și Ucraina par condamnate să fie buni vecini și să rupă barierele istrorice de comunicare.
Recomandările noastre
