Parțial în dezacord cu cel etichetat dusman de clasa, ca să pui la punct o mașinărie infernală pentru a îngenunchea un stat trebuie să fii foarte inteligent și să faci parte dintr-o conspirație geostrategică. Dragnea și Tăriceanu nu se califică. Este drept, reușesc să faulteze statul de drept, să-i ardă șuturi suficient de tare încât să-i creeze probleme respiratorii și să atragă atenția rușilor, care credeau România pierdută definitiv.
Dar chiar dacă e plină de sânge ca puștiul din Karate Kid, țara are înăuntrul ei o sămânță programată genetic să evite colapsul: oamenii ei. Un asemenea detaliu este ignorat doar de personaje cu ambiții mici, disprețuitoare față de ceea ce nu înțeleg, corupte structural, până în măduva oaselor.
Atacul pe toate flancurile – legi ale justiției adaptate interesului personal, coduri juridice care transformă procurorii în cârpe, judecători manciurieni la CCR – , la care se adaugă disproporția dintre promisiunile din campanie și măsurile economice care au băgat mâna în buzunare ca hoții din autobuze, conțin premise puternice ca românii să mai suporte foarte puțin să fie călcați pe bombeuri.
După modelul ardeleanului: înghite ce înghite, întoarce obrazul mereu, dar când nu mai poate răbda te arde atât de tare încât nu-ți mai revii. Exact asta se va întâmpla cu cel mai mare grup de proști instalat vreodată la butoane. Cotonogarii PSD-ALDE nu mai au răbdare, deci au făcut greșeli. Precipitarea acțiunilor menite să le salveze pielea, faptul că nu au prevăzut că vodevilul imbecil în care joacă condamnatul Vlad Cosma va suda și mai tare binomul Iohannis-Kovesi și va întări susținerea populară a DNA, caz unic in lume caz unic in lume.
Dar asta arată ceva: toate tentativele PSD-ALDE de a încerca să negocieze, să salveze câteva persoane, au eșuat. Au conștientizat că președintele Iohannis nu-i Băsescu, intuiesc că nu va abandona ca Emil Constantinescu și au renunțat să mai spere. De-abia acum știu asta, le-a trebuit un an să se convingă că frăția chiftelelor din perioada lui Traian Băsescu nu mai există. Sau „statul paralel”, cum l-au numit pentru a încerca similitudini cu povestea americană. Dacă ALDE e un club tihnit, care nu poate fi acuzat de hărnicie și se mulțumește cu ce pică de la masa baronilor, la PSD, problema e cât casa.
În timp ce la ALDE trebuia salvată doar primadona, la PSD erau programați să treacă cu succes prin purgatoriu și corul, și orchestra, și corpul de balet. Mai ales că o parte suferă prin închisori după ce a cotizat cu generozitate și speranță. Eșecul tentativelor de a amenința, de a șantaja, de a promite taberei președintelui imunități pe bază de reciprocitate, de a bate palma pentru perpetuarea obiceiului fiduciar existent timp de 10 ani reduce situația din PSD la o frază din două propoziții: banii înapoi, altfel te belim! Mortul de la groapă nu se mai întoarce, deci încă au speranțe să-și păstreze libertatea pe care legislativă.
A rămas singura lor opțiune, deoarece le-a trebuit un an să descopere că centura de siguranță din mintea lui Dragnea e un balon de săpun. Vorba aia latinească: cu o ureche de porc cu sare mare nu se face primăvară. Totodată, Vlad Cosma nu e Sebi Ghiță.
Recomandările noastre
