Comisia Europeană a inițiat procedura de dezechilibru macroeconomic în cazul țării noastre. Motivul principal este intenția Guvernului Ponta de a renunța la programul de asistență fi nanciară cu FMI și CE

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a anunțat că România se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice, ce necesită monitorizare și o serie de măsuri de politică în domeniu”, sugerând că aceasta s-ar datora abandonării acordului cu FMI.

Totuși, ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov, a susținut că România „nu iese” din acordul cu Fondul, dar vrea altceva. „Nu e vorba să ieșim (...) Dacă România ar ieși, atunci este un risc, dar noi nu vrem să ieșim și nu vom ieși (...) A spus și premierul că noi nu mai vrem acest tip de acord, dar nu avem niciun fel de problemă să continuăm, să fim într-un alt tip de parteneriat”, a spus Vâlcov, pentru Hotnews.

FOTO: Premierul Victor Ponta nu este deranjat de declanșarea procedurii de dezechilibru macroeconomic FOTO: AGERPRES

Sectorul bancar, vulnerabil

Potrivit comisarului european Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice și monetare, este pentru prima oară când țara noastră se află într-o astfel de situație.

Raportul Comisiei Europene arată că, „în cadrul celor trei programe succesive UE-FMI, dezechilibrele interne și externe ale României au fost reduse în mod semnificativ”. Cu toate acestea, riscurile legate de „situația negativă relativ importantă a investițiilor străine nete și o capacitate de export slabă pe termen mediu necesită atenție”.

În plus, deși stabilitatea sectorului financiar a fost menținută până în prezent, „vulnerabilitatea internă și externă a sectorului bancar persistă”. În total, 16 țări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. Sunt 6 faze, cea mai gravă fiind „Procedura de dezechilibru excesiv”. România se poziționează în faza 2 din cele 6. Procedura de dezechilibru macroeconomic a mai fost deschisă în premieră și pentru Portugalia.

Ponta este onorat

„Rămân state care trebuie să accelereze și să intensifice eforturile pentru reforme și să reducă deficitele și datoriile”, a spus comisarul Pierre Moscovici în ziua în care a anunțat deschiderea procedurilor de dezechilibru economic.

„În urma analizei Comisiei Europene s-au stabilit mai multe categorii de țări: categorii cu probleme grave din punctul de vedere al dezechilibrelor macroeconomice- și România nu este acolo; categorii de țări cu deficit excesiviarăși nu suntem acolo, că până la trei la sută mai avem foarte mult, noi am făcut 1,8%; și o categorie în care România este într-o companie onorantă, adică alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia și Finlanda, țări care și-au îmbunătățit echilibrul macroeconomic, dar care au în continuare măsuri în acest sens”, a fost reacția premierului Victor Ponta la decizia CE.

Ce ne reproșează CE

În esență, raportul Comisiei Europene atrage atenția asupra faptului că avansul exporturilor a slăbit în ultimul timp.

„De exemplu, în 2007, România a exportat câte 17% din total în Germania și Italia, dar în următorii ani exporturile de îmbrăcăminte și încălțăminte au scăzut. În cazul Germaniei, scăderea a fost însă compensată de creșterea pe segmentul echipamentelor electrice.

Însă pentru piața din Italia nu a existat o astfel de compensare”, remarcă raportul. România este mult în urma altor state din punct de vedere al capacității de inovare și dezvoltare, remarcă raportul.

Pe de altă parte, productivitatea forței de muncă este a doua cea mai scăzută din întreaga Uniune Europeană, iar reformele structurale din perioada 2008 – 2012 nu au reprezentat un câștig din punct de vedere al productivității.

Creșterile de competitivitate s-au oprit în 2013, mai remarcă documentul elaborat de Comisia Europeană. De asemenea, infrastructura este o piedică în dezvoltarea economică a țării și nici Master Planul pentru Transporturi nu a fost aprobat.

În plus, România nu reușește să absoarbă fondurile UE. Pe de altă parte, calitatea activelor bancare, extrem de precară din cauza creditelor neperformante, rămâne o mare provocare.

Amenințări ineficiente

Procedura de dezechilibru macroeconomic (PDM) a fost introdusă de UE în 2011, pe fondul crizei economice prin care trecea Uniunea. Noile reguli au apărut după ce criza datoriilor a demonstrat că vechiul sistem de penalizare nu era eficient. UE nu a amendat însă niciodată statele din Zona euro care au depășit țintele de deficit, nici înainte de 2011, nici după. Principala noutate a acestei proceduri a constat în extinderea amenințării cu sancțiuni pentru țările înclinate către dezechilibre macroeconomice „excesive”, cum ar fi deficite de cont curent ridicate, o creștere rapidă a salariilor sau prețuri, la proprietăți, scăpate de sub control.

Pericol de dezechilibru la investiții

Unul din elementele importante ale acestui avertisment a fost legat de investițiile străine. Din acest punct de vedere există pericolul unui dezechilibru, în special dacă comparăm intrările de capital străin din perioada 2000 2008, față de ce avem acum este clar o problemă, consideră Matei Păun (foto), managing partner al Casei de Investiții Bac Investment. Există și un context internațional, dar în aceeași măsura există și unul local care poate fi determinat de politici guvernamentale și cred că oficialii încearcă să ne atragă atenția la faptul că nu ne-am concentrat destul de mult pe condițiile locale care ar putea să determine o creștere a capitalului străin. Prin definiție, România nu este o țară cu exces de capital. Din punctul meu de vedere, pentru a reuși să atragem capital străin pe termen lung trebuie să avem o politică investițională mult mai focusată. Aici mă refer la infrastructură, educație și sănătate, trei probleme total ignorate de multiple guverne.

FOTO: Matei Păun

Este doar un avertisment

„Observația CE este instabilitatea cadrului fiscal care creează un risc, iar la noi acest lucru este de multă vreme. Nu este foarte ingrijorător dacă privim contextul. Practic, toate țările din UE sunt cuprinse în aceste proceduri. Sunt doar 6 țări din 29 care nu sunt cuprinse în această procedură”, spune economistul Aurelian Dochia (foto). Comisia atrage atenția asupra domeniilor de risc major: „România a intrat abia în acest an în această procedură, până acum fiind în programul de asistență din partea UE și FMI. Acum, că am ieșit din program, am primit câteva note la mai multe categorii de la strategia bugetară, întreprinderi de stat, pregătire profesională, reforma din sectorul sanitar, domenii la care suntem taxați cu progres limitat sau fără progres. Avem de mulți ani problema cu capacitatea administrativă, unde nu s-a făcut suficient progres, și competiția în sistemul de energie și transport în care nu au fost făcute progrese. Dar nu suntem în zona în care ar trebui să ne aplice măsuri disciplinare. Este doar un avertisment. Soluțiile sunt în cele mai multe cazuri pe termen lung și problema este că alte țări se mișcă mult mai repede”.

FOTO: Aurelian Dochia

Lovitura UE, neargumentată

„Să incluzi o țară în procedura de dezechilibru macroeconomic pe motivul încheierii acordului cu creditorii internaționali este bătaie de joc”, spune economistul Cristian Socol (foto). „Să arunci pe listă o o țară care te împrumută azi cu credibilitate folosindute de nerespectarea unui singur criteriu din cele unsprezece stabilite în Mecanismul de Alertă mi se pare o discriminare. Este clar că în perioada imediat următoare se vor înteți eforturile ca țara noastră să conveargă către aceeași limită spre care merg Ungaria, Bulgaria, Serbia și este obligată să meargă și Ucraina. Nu mă așteptam însă ca atât de rapid lovituri să vină și de la UE, lovitura nefiind argumentată”.

FOTO: Cristian Socol

Despărțirea de creditorii externi dăunează economiei

Anul trecut, România nu se afla în niciuna din clasele de risc privind dezechilibrele macroeconomice, iar în 2015 a fost poziționată de Comisie într-o clasă de risc mediu, alături de Belgia, Olanda, Finlanda, Marea Britanie. Trebuie spus însă că, în 2014, Bulgaria era încadrată în aceeași categorie, iar anul acesta a făcut un salt negativ, ajungând într- o clasă de risc sporit, alături de țări grav afectate de criza financiară, precum Italia, Portugalia sau Ungaria. „Să ne uităm că Bulgaria se confruntă cu aceleași probleme ca și România, în rândul cărora se află corupția și evaziunea”, a comentat pentru EVZ Eugen Nicolăescu, membru în comisia Buget – Finanțe a Camerei Deputaților. Punctele asupra cărora atrage atenția Comisia Europeană sunt lipsurile majore în reforma structurală, cum ar fi ponderea importantă a companiilor de stat în domenii cheie pentru economie, dar și slăbirea motoarelor care au susținut creșterea economică în ultimul timp, mai precis exportul. „Consecința principală este că raportul Comisiei Europene trezește neîncrederea investitorilor, or România nu se poate descurca doar pe baza capitalurilor proprii”, a comentat Nicolăescu.

Dezacorduri cu FMI și Comisia Europeană

România a intrat în această clasă de risc și pentru că, în câteva luni, urmează să iasă din programul de asistență cu FMI și CE.

Guvernanții doreau continuarea programului de asistență, dar termenii „de despărțire” după ultima misiune a FMI în România, din prima lună a anului, nu au fost foarte agreabili, și au existat divergențe asupra reformei companiilor de stat, dar și creșterii prețurilor la energie. O ieșire de sub sfera FMI ar putea avea ca efect creșterea costurilor de finanțare, dar și o reticență sporită din partea investitorilor.

Riscul major

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) este însoțită de un mecanism complicat, iar statele care nu se conformează riscă, în final, o amendă de 0,1% din PIB. Această sancțiune este însă aplicată de regulă statelor din zona euro și nu a fost utilizată niciodată. Până să se ajungă aici, sunt multe alte etape. Pentru început, Comisia informează Consiliul în legătură cu declanșarea acestor proceduri, iar Consiliul poate adresa recomandări. Primele recomandări sunt „preventive”. În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că statul membru vizat este afectat de dezechilibre excesive se ajunge la măsuri corective.

Soluții

Pentru a scăpa de avertismentul UE, specialiștii recomandă urgentarea reformelor la nivelul companiilor de stat și realizarea privatizărilor cheie. De asemenea, absorbția fondurilor UE trebuie să crească, ceea ce va îmbunătăți starea infrastructurii, crescând atractivitatea României pentru investitori.