Inaugurarea primei conexiuni pe autostradă cu o altă țară (Ungaria) programată pentru ziua de sâmbătă scoate la iveală un alt aspect: românii din centrul țării vor serba 100 de ani de la Unire fiind legați prin autostradă de capitalele din occident, și nu de București.

Culoarul IV pan european cu profil de autostradă pe teritoriul României (Constanța – București - Sibiu – Nădlac) are un termen de finalizare integrală care se pierde în ceața studiilor de fezabilitate licitate și răs-licitate pentru porțiunea Sibiu – Pitești.

Pe traseul Sibiu – Nădlac de unde se ajunge, mai departe, în tot vestul Europei, termenele de realizare sunt însă mult mai ”palpabile”. Potrivit contractelor de construire aflate în derulare, data oficială de la care românii din centrul țării vor fi legați prin autostradă de occident este 20 mai 2016. Stadiul lucrărilor și diferitele impedimente arată că un termen mai realist este începutul lui 2017.                       

Prima ieșire din țară ”în viteză”

La finele acestei săptămâni este programată inaugurarea porțiunii de autostradă de la Arad la granița României cu Ungaria, unde este amenajat un nou punct de trecere a frontierei dincolo de orașul Pecica. Acest nou punct de trecere a frontierei va face legătură cu autostrada maghiară M43, al cărei strat de uzură până la granița cu România este de asemenea așternut.

Odată cu deschiderea integrală a autostrăzii Arad – Nădlac, acesta va continua autostrada de 54 de km care pornește de la Timișoara (Izvin). În aceste condiții, singurele porțiuni de autostradă aflate în construcție și care mai despart Sibiul de vestul Europei sunt cele dintre Timișoara (mai precis localitatea Izvin) și Deva. De amintit că, anul trecut, între Timișoara și Deva, în zona Lugojului, a mai fost finalizată o porțiune de aproape 30 de km din A1, dar puțin peste zece km din această autostradă nu pot fi folosiți deoarece loturile care o continuă nu sunt finalizate.

Termenele

În prezent, sibienii pot folosi aproximativ 133 de km de autostradă, care se încheie dincolo de Deva. Iar până la autostrada care leagă Timișoara de graniță mai sunt patru loturi de autostradă în construcție: Deva – Ilia (lot 4), Ilia – Coșevița (lot 3), Coșevița – Traian Vuia (lot 2) și Șanovița – Izvin (lot 2 al autostrăzii Lugoj - Timișoara). Dintre acestea, doar ultimul lot (Șanovița – Izvin, aproape 26 de km) are șanse reale de a fi finalizat în cursul acestui an, deși termenul oficial este în toamna lui 2016.

Pentru celelalte trei loturi amintite (care ar urma să completeze porțiunea Deva - Lugoj), termenul oficial de finalizare este 20 mai 2016.  ”Mai mult ca sigur că data nu va fi respectată pentru loturile 2 și 3. Lotul 4 are ceva șanse, însă foarte mici, să fie finalizat în 2016. Toate cele trei loturi au probleme, din diverse motive. Un termen realist ar fi început de 2017 pentru toate cele trei loturi”, arată Ionuț Ciurea, vicepreședinte al Asociației Pro Infrastructura, cel mai activ ONG din România în ceea ce privește chestiunile de infrastructură.

Deși pe toate șantierele în discuție se lucrează, termenele oficiale nu vor fi respectate din mai multe motive. Printre acestea se numără și o haldă de steril dificil de tratat pe lotul dintre Deva și Ilia, dar și ecoductele (poduri ”verzi” construite peste autostradă pentru a fi folosite de animalele sălbatice) dintre Coșevița și Traian Vuia.

O autostradă ”de vis”

Porțiunea care va lipsi din coridorul IV pan-european la serbarea a 100 de ani de la Marea Unire este cea dintre Sibiu și Pitești. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a semnat contractul pentru refacerea studiului de fezabilitate a acestei autostrăzi ce va măsura aproape 120 de km la jumătatea lunii trecute. Noul SF va trebui livrat integral peste 17 luni, dar conducerea CNADNR s-a lăudat că a negociat livrarea unor studii pentru porțiunile dintre Sibiu – Boița și Curtea de Argeș – Pitești (loturile 1 și 5) până la finele anului acesta. Având în vedere licitațiile care mai trebuie organizate pentru atribuirea lucrărilor și durata efectivă a acestora, șansele ca Nădlacul să fie legat de Constanța via Sibiu – București nu se vor concretiza – potrivit specialiștilor – decât în jurul anului 2020.

Există constructori care merită vreun premiu?

Ionuț Ciurea este și principalul moderator al forum.peundemerg.ro, platforma care a precedat înființarea Asociației Pro Infrastructura. Pe forumul amintit sunt postate zilnic informații despre stadiul șantierelor din țară, fotografii, precum și filmări aeriene. Prin urmare, Ionuț Ciurea este una dintre cele mai bune surse în ceea ce privește aprecierile care pot fi făcute pe seama eficienței firmelor de construcții angajate să ridice autostrăzi.”Legat de «premierea» unui constructor, aici m-aș abține. Foarte multe lucruri frumoase se spun despre UMB, însă sunt și acolo probleme. De asemenea, Astaldi a demonstrat pe A2 (Cernavoda-Medgidia) și A1 (Nădlac-Arad) că poate «strânge cioburile» după constructorii neserioși. Și Strabag este, de asemenea, un constructor care a demonstrat seriozitate. Probabil oaia neagră este Impregilo (fuzionat cu Salini acum câțiva ani), constructorul responsabil pentru lucrări slab-calitative pe A1, Cunța-Săliște. Din punctul meu de vedere, niciun constructor nu poate fi premiat din simplul motiv că fiecare are în istorie șantiere cu probleme. Drept este faptul că imaginea constructorilor este afectată și de CNADNR (și alte instituții ale statului) care influențează termenele de finalizare - nu se eliberează autorizații de construire la timp, nu se dau avize de mediu, nu se expropriază la timp și, desigur, nu se plătește la timp”, mai arată Ionuț Ciurea, pentru Evenimentul Zilei.