Corupția a fost o problemă la MAI, unele posturi de poliție aveau în dotare biciclete. S-a luptat mult cu inundațiile, spune politicianul supranumit „Buldogul”

Virulent și direct în declarații, spre deosebire de alți colegi ai săi, Vasile Blaga avea, ca ministru de Interne, vorbele la purtător. Şi-a căpătat, astfel, renumele de „Buldogul”. Între 29 decembrie 2004 și 5 aprilie 2007, Blaga a ocupat funcția de ministru al Administrației și Internelor, în Guvernul Tăriceanu. Între 23 decembrie 2009 și 27 septembrie 2010, a acupat aceeași funcție în Guvernul Boc 2. Și-a dat demisia din funcția de ministru de Interne, în urma scandalului provocat de protestul derulat în fața Cotroceniului de cei peste 8.000 de polițiști, ceea ce l-a determinat pe Traian Băsescu să renunțe la escorta poliției.

Și cel mai mare scandal de corupție a zdruncinat ministerul în vremea lui Blaga, atunci când sute de polițiști șiau luat ilegal case de la Interne, declarând, în fals, că nu dețin alte locuințe, pentru a putea să le cumpere pe cele de serviciu cu sume derizorii

Arhiva de la Doi s-un sfert era în teritoriu. Exista un potențial de interferență inclusiv cu mediul politic

 Vasile Blaga a trecut în revistă, pentru „Evenimentul zilei”, perioada în care a condus MAI. A găsit acolo corupţie, mulţi oameni pregătiţi, dar și şefi în posturi importante din aparatul central şi IPJ-uri pe prietenii lui Toma Zaharia, din Academia de Poliţie, spune Blaga.

„Nașterea” IGSU

Până să ajungă pe jilţul de la Interne, a fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională o săptămână. La sfârşitul lui 2004 a găsit ministerul în momentul în care „începuse compatibilizarea cu structurile din statele membre ale UE. Procesul de demilitarizare a Poliţiei era clar, acelaşi lucru la Poliţia de Frontieră şi mai aveam două arme nemilitarizate, Jandarmeria şi o instituţie pe care am găsit-o doar pe hârtie - IGSU”, a explicat fostul ministru de Interne. Împreună cu Paul Dobre a „construit” IGSU prin alăturarea părții de pompieri de la MAI, cu Apărarea Civilă din subordinea MApN. „Şi «şansa » a fost că am fost direct în front, ca să spun aşa. În aprilie 2005 au început inundaţiile în Banat. De altfel, ca un făcut, în cele două mandate pe care le-am avut, am avut parte de inundaţii catastrofale în ţară”, a mai spus Vasile Blaga despre perioada în care a condus MAI.

Una grande famiglia

Au existat şi lucruri care l-au surprins pe Vasile Blaga atunci când a ajuns în postura să conducă Internele. „M-a frapat că mulți dintre cei care conduceau direcții din minister și inspectorate județene fuseseră colegi în același an de studiu, la Academie, cu domnul Toma Zaharia. Pas cu pas le-am explicat că nu putem colabora și au înțeles”, a explicat el. Erau ca în familie, dar cei mai mulţi au intrat la pensie pentru că îndeplineau condiţiile. El a mai explicat că a făcut foarte multe angajări din sursă externă şi că mulţi absolvenţi de studii superioare au acceptat posturi de subofiţeri, revigorând astfel mentalitatea în rândul angajaţilor ministerului.

„Corupția a fost o mare problemă!”

Vasile Blaga a înființat Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului de Interne, în anul 2005. „Legat de corupție, a fost o mare problemă și am derulat un program PHARE cu Spania și Marea Britanie și am construit ceea ce la ei se cheamă Afaceri Interne, Direcția Generală Anticorupție(DGA). Acum este o structură foarte serioasă, care a avut un aport deosebit în lupta împotriva corupției și s-a văzut ca atare în toate rapoartele, alături de DNA, de Înalta Curte”, a ținut să sublinieze Blaga. El este cel care l-a adus atunci pe procurorul Marian Sântion la conducerea DGA, care a declanșat, într-un mod incisiv, verificări în rândul polițiștilor ce și-au cumpărat locuințe de serviciu, la prețuri derizorii, chiar dacă mai aveau altele, potrivit declarației de avere. Însă, despre Sântion, Blaga afirmă: „Nu știu dacă am avut cea mai bună mână. S-a adaptat greu la funcția respectivă. M-aș rezuma la un termen: era un pic excentric. Erau lucruri la care ne încurcam reciproc cu Parchetul”, a spus Blaga.

„Sper ca anul ăsta să intrăm în Schengen”

Fără îndoială, meritul lui Blaga este îndeplinirea cu succes a angajamentelor asumate față de Comisia Europeană în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. El a reuşit, prin subalternii săi, să remedieze deficienţele şi să ridice, pe rând, „stegulețele roșii” și „galbene”, care ne țineau departe de obiectivul propus. A implementat, între 2005 şi 2006, zeci de măsuri necesare reformării atât pe zona de afaceri interne, de ordine publică, dar și pe cea de administrație. Blaga a renegociat contractului cu EADS, pe care l-a desecretizat și l-a postat pe site-ul MAI.

FOTO: Vasile Blaga spune că frontierele sunt sigure ceea ce cântărește greu în planul de aderare Schengen

În contractul EADS existau și suprapuneri, lucruri care erau deja realizate prin contracte de preaderare PHARE. „Dacă nu am fi eliminat suprapunerile respective, UE nu numai că nu ne-ar mai fi acordat banii respectivi, dar nu ne-ar fi acordat clauza de salvgardare, care a fost cea mai mare din UE, 630 de milioane de euro. Ni s-a acordat în întregime, fără nici o problemă. Nu a mai existat un astfel de program pe care să-l avem cu UE”, a declarat Blaga.

Prietenul lui Frattini

Blaga a avut cea mai bună relaţie, dintre toţi miniştrii de Interne, cu autorităţile din afară. Cu Franco Frattinifost, comisar european pentru Justiție, se întâlnea aproape lunar: „Simţeam nevoia să ne întâlnim şi să ne sfătuiască”. Îi cerea sfaturi şi Frattini, verifica permanent dacă MAI se alinia cerinţelor. „Am convins că suntem serioşi prin muncă şi prin realizări. Fratini a ţinut o conferinţă de presă la Palatul Victoria, în care a spus că este extrem de mulţumit de activitatea mea şi a Monicăi Macovei. Dar, în ce constă această activitate? Vorbeam pe lucruri absolut concrete, pe care le bifai sau nu le bifai”, explică Blaga.

El şi-a mai amintit că a discutat cu Opoziţia de atunci, PSD-ul, cele şase legi ale administraţiei publice: După discuţia cu ei, într-o lună de zile, au trecut în Parlament peste 90 %: noua lege a prefectului, a funcționarilor publici, a cadrelor descentralizate și noua lege a finanțelor publice locale. Astfel, au fost bifate mai multe puncte. „Am îndeplinit pas cu pas pentru că aveam de compatibilizat structurile Ministerului de Interne cu cele ale statelor membre. Și aici am beneficiat de sprijinul necondiționat al Germaniei și al Franței”, arată Blaga.

O să intrăm în Schengen

„Cu Schengenul, eu sper ca anul acesta să intrăm. Eu sunt de acord cu intrarea în două etape. Prima etapă, aeroporturile, a doua etapă şi frontierele terestre”, îşi dă cu părerea Blaga. Este sigur pe ce spune: „Eu cred că sunt toate condițiile să intrăm anul acesta. Din punctul de vedere al capacității tehnice nu este nici o verigă slabă, chiar am fost lăudaţi. Ei se vor lega de problemele cu Justiţia ale lui Ponta, deci tot de politic... ”, mai crede fostul ministru de interne.

Vasile Blaga a demisionat de la MAI după ce a redus salariile angajaţilor cu 25%. A avut loc atunci un protest, în timpul căruia mulţi poliţişti au aruncat cu caschetele. Atunci, preşedintele Traian Băsescu a renunţat la protecţia poliţiştilor, iar Blaga a renunţat la şefia MAI. Acum explică şi de ce „şi-a luat mâna de pe Interne”: „Cu însemnele statului nu dai de pământ!”.

Poliția Rutieră a revenit la planul de amenzi!

Este multă rigoare şi multă disciplină în MAI, este părerea lui Vasile Blaga, care mai spune că s-ar întoarce să conducă instituţia cu plăcere. „Mai sunt multe de făcut în MAI. Eu cred că e de muncit la capitolul Prevenție. Adică cred că trebuie să fie raportul 6/4 prevenție cu acțiuni propriu-zise. Şi eu am muncit mult aici. Am avut chiar o problemă cu amenzile şi am eliminat acest indicativ cu numărul de amenzi. L-am scos. Şi îi obligam mai mult să patruleze”, a mai explicat Blaga care ştie că „ s-a revenit la filtre, la planul de amenzi”. Este categoric: „Nu cred că e chiar bine! L-aș elimina imediat. Aș face mai multe activități de prevenție”.

FOTO: Pavel Abraham

Nevoia de dotare

Chiar dacă s-au mai făcut dotări la MAI, în ultimii ani, consideră că este jenant cum arată mai multe posturi de Poliţie din ţară. „Să se roage un șef de post de oamenii din comune să i se zugrăvească postul de Poliție, nu cred că este în regulă”, este de părere politicianul. Apoi, foarte multe poliţii din ţară se roagă de primari să ajute cu combustibil. „Ori, lucrurile astea nu sunt în ordine pentru că atunci când ești dependent de Administraţia Publică Locală, dacă există o anumită dependenţă, nu ştiu cât de independent este poliţistul în a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu”, explică Blaga.

Clanurile și drogurile

În calitate de fost ministru, Blaga crede că „în permanenţă au fost probleme cu grupările şi clanurile. Totuşi, din punctul de vedere al siguranţei publice, România este o ţară sigură, faţă de ţările din jur”. O altă problemă este îngrijorătoare, în opinia sa: „Să fim serioși, în România avem probleme mari cu traficul de droguri. Se cheamă că este un pericol pentru siguranța națională pentru că atentează la tineri”.

Blaga mai spune că l-a găsit la Agenţia Naţională Antidrog pe Pavel Abraham, pe care l-a înlocuit cu Sorin Oprea. „Lui Abraham îi reproșam prea desele plimbări în străinătate. Îi plăceau foarte mult vizitele externe. Îi plăcea mai mult să se plimbe”, explică el motivul schimbării.